Guvernul ușurează facturile la gaz și căldură ale moldovenilor. Cu cât vor fi compensate tarifele

În ședința de astăzi a Guvernului, premierul Natalia Gavrilița a anunțat că tarifele la gaz și căldură vor fi compensate pentru a diminua povara financiară a majorării costului de import al gazului. Executivul a anunțat că va aloca din bugetul de stat 1,6 miliarde de lei pentru următoarele 5 luni (noiembrie-martie) pentru a compensa facturile moldovenilor la gazele naturale și căldură.

„Multe forțe politice se folosesc de aceste momente grele. Întreaga omenire trece printr-o perioada dificilă. Moldova nu este izolată, trece printr-o criză economică la fel ca și alte țări. Trebuie să fim alături de oameni, nu suntem singuri, ne ajută prietenii. UE cu 60 milioane de euro, alte sume în buget de la partenerii de dezvoltare. Avem o anumită sumă pentru compensații, am analizat diferite scenarii, mulțumesc tuturor de lucrul de săptămâna trecută”, declara Gavrilița.

Astfel, de ajutorul pe timp de iarnă familiilor cu venituri mici le vor fi alocate 523 mil. de lei. De compensarea facturilor la gaz vor beneficia toți consumatorii și vor fi alocați 770 mil. de lei. Pentru un consum de până la 50 de metri cubi de gaz costul metrului cub va fi de 6,8 lei, iar pentru un consum de până la 150 metri cubi prețul metrului cub va fi de 7,9 lei.

Pentru compensarea tarifului la căldură Executivul va aloca 340 mil. de lei. Iar tariful va fi compensat cu 2/3 din factură sau 450 de lei pe lună.

ANRE a aprobat ieri tariful pe care urmează să-l achite consumatorii pentru gazul natural. Din 1 noiembrie, cetățenii vor achita 10,26 de lei pentru un metru cub de gaze, față de 4,30 lei cât era până în prezent.

#facuri #compensare #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.