Guvernul va compensa diferența de tarife pentru gazele naturale și energia termică, în perioada rece a anului

Consumatorii casnici vor fi sprijiniți de Guvern, care va compensa diferența de tarife pentru consumul de gaze naturale și energie termică, urmare a majorării costurilor respective. Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi avizul unic la acest proiect de lege.

Potrivit proiectului, Guvernul va compensa diferența de tarif pentru consumul de gaze, în perioada noiembrie 2021-martie 2022, după cum urmează: pentru primii 50 metri cubi consumați, vor fi compensate 67% din diferența dintre prețul din luna de facturare și cel din luna octombrie 2021, iar pentru următorii 100 metri cubi consumați – 50% din diferența respectivă. De aceste compensații vor beneficia circa 746 mii de consumatori casnici.

De asemenea, Guvernul va compensa și cheltuielile pentru energie termică.

Potrivit informațiilor oferite într-un comunicat de presă, pentru prima gigacalorie consumată, Guvernul va compensa 67% din diferența dintre prețul din luna de facturare și cel din luna octombrie 2021.

Pentru a face posibile aceste compensații, în proiectul de lege privind modificarea legii bugetul de stat pentru anul 2021 nr. 258/2020, sunt prevăzute cca. 210 milioane lei și concomitent în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2022, cca. 900 milioane lei.

#gaz natural #tarif #compensatii #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.