Hackerii pot lăsa Moldova pe întuneric! 90% din sistemul energetic, complet vulnerabil

Secretara de stat în cadrul Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, a tras un semnal de alarmă în privința stării critice a securității cibernetice din sectorul energetic, în cadrul evenimentului Energy Moldova Forum, desfășurat astăzi la Chișinău. Participând la panelul „Securitatea cibernetică în sectorul energetic al Republicii Moldova – Evaluarea situației actuale și consolidarea rezilienței”, Pereteatcu a avertizat că „securitatea cibernetică nu mai este o opțiune, ci o obligație”.

Potrivit oficialei, peste 70% din infrastructura energetică a țării funcționează pe sisteme învechite, iar majoritatea, inclusiv sistemele SCADA, au fost implementate fără a ține cont de riscurile cibernetice moderne. Mai grav, doar 10% din infrastructura critică este în prezent monitorizată în timp real. „Zburăm în orb. Iar atacatorii știu asta”, a declarat Pereteatcu.

Aceasta a menționat și lipsa convergenței între tehnologiile operaționale (OT) și cele informaționale (IT), vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare, precum și riscurile umane cauzate de instruirea deficitară a personalului. „Doar anul trecut am avut trei incidente cibernetice majore în sectorul energetic, care ar fi putut fi prevenite. Însă și mai grav este ceea ce nu știm, pentru că numărul real al incidentelor minore rămâne necunoscut în lipsa unei monitorizări eficiente”, a spus ea.

Ca răspuns, Ministerul Energiei lansează un amplu Program de Transformare Digitală a Sectorului Energetic, cu o componentă esențială dedicată securității cibernetice. Bugetul programului depășește 200 milioane de lei, echivalentul a 21% din totalul investițiilor planificate.

Printre obiectivele asumate se numără crearea unui Centru de Securitate Cibernetică pentru Sectorul Energetic până la sfârșitul anului 2026, monitorizarea în timp real a 100% din infrastructura critică, certificarea ISO 27001 pentru toți operatorii importanți, conformitatea cu Directiva europeană NIS2, formarea a peste 5.000 de specialiști până în 2030 și campanii de informare pentru 80% dintre consumatori.

„Prin acest program, facem o schimbare radicală. Trecem de la o abordare reactivă la una proactivă, de la fragilitate la reziliență. Vrem ca, până în 2030, Moldova să devină un lider regional în domeniul securității cibernetice energetice”, a concluzionat Cristina Pereteatcu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vulnerail #intuneric #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova aduce o prezență mai stabilă și mai ridicată la urne, însă acest lucru se datorează în principal electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit acestuia, la alegerile prezidențiale din 2024 au votat în total 54,4% dintre alegători în primul tur și 59,1% în turul doi. Prezența a fost mai ridicată pe malul drept al Nistrului (68,2% și respectiv 70,2%) și foarte redusă în stânga Nistrului (8,8% și 14,3%). Diaspora a avut o participare mai modestă, dar în creștere: 25,2% în primul tur și 34,5% în turul doi. În Chișinău, prezența a fost de 66% și respectiv 69,3%.

La capitolul vârstă, diferențele sunt semnificative. Tinerii între 18 și 25 de ani au participat la vot în proporție de 41,3% în primul tur și 46,2% în al doilea, cifre sub media națională. În schimb, persoanele de peste 65 de ani au avut o prezență covârșitoare: 79,7% și 83,5% la cele două tururi. „Cei mai activi alegători sunt cei între 66 și 75 de ani – nouă din zece au mers la vot la alegerile prezidențiale”, a subliniat Ioniță.

Expertul remarcă faptul că în țară și în stânga Nistrului diferența între participarea tinerilor și a vârstnicilor este uriașă, pe când în diasporă aproape că dispare – toate categoriile de vârstă votează la nivel similar. La Chișinău însă, unde locuiește cea mai mare parte a tinerilor, prezența acestora este surprinzător de scăzută.

„Nemobilizarea tinerilor poate crea probleme pentru partidele care sunt percepute drept reprezentanți ai acestei generații, dar care în ziua votării rămân fără susținători activi la urne”, a avertizat Veaceslav Ioniță.