Hackerii vor să pună pe brânci sistemul cibernetic din Moldova. Ce țări mai sunt vizate

Atacurile cibernetice vizează din ce în ce mai mult Europa, „infrastructura critică fiind în pericol”, susţin specialiştii în domeniu. Printre țările atacate se numără și Republica Moldova.

Aliaţii europeni ai Ucrainei au devenit ţinta atacurilor cibernetice după declanşarea războiului, potrivit unui nou raport.

Atacurile au vizat, în principal, ţările baltice şi nordice, dar şi Moldova şi Muntenegru au devenit ţinte, a constatat compania de securitate cibernetică Thales, potrivit Sky News.

Vicepreşedintele Thales, Pierre-Yves Jolivet, a avertizat că Europa ar trebui să fie atentă la „atacurile asupra infrastructurii critice”.

Între primul şi al treilea trimestru din 2022, proporţia atacurilor cibernetice din Europa îndreptate împotriva ţărilor UE a crescut de la aproape 10% la 46,5%. Atacurile care au vizat Ucraina au scăzut de la 50% la puţin sub 29%, scrie Ziarul Financiar.

„Europa a fost antrenată într-un război cibernetic hibrid de mare intensitate, într-un moment de cotitură al conflictului”, a declarat Jolivet.

Riscurile de securitate ar putea creşte dacă războiul din Ucraina va continua, avertizează specialiştii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#infrastructura critica #hackeri #atac cibernetic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că țara sa va continua să cumpere cantități importante de gaze naturale din Rusia, dar, în paralel, își diversifică sursele prin achiziții realizate în cadrul mecanismului european de cumpărare comună a gazelor, la care Serbia a aderat anul trecut.

Potrivit liderului de la Belgrad, Serbia intenționează să achiziționeze aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze anual prin acest mecanism, volum care ar reprezenta circa o cincime din consumul total al țării.

„Vom continua să primim cantități mari de gaz rusesc, dar cumpărăm din ce în ce mai mult de la europeni”, a declarat Vučić. El a subliniat că Serbia își adaptează politicile energetice în funcție de cerințele venite de la Bruxelles și că negocierile pentru aceste achiziții sunt deja în desfășurare.

În prezent, peste 80% din necesarul de gaze al Serbiei este acoperit de livrările din Rusia, ceea ce face din Belgrad unul dintre puținii cumpărători europeni rămași dependenți majoritar de gazul rusesc. În același timp, Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful statului sârb a menționat și alte proiecte menite să reducă dependența energetică. Serbia importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, iar în cursul acestui an ar urma să înceapă construcția unui gazoduct spre Macedonia de Nord, care va oferi acces la gaze naturale lichefiate din Grecia.

De asemenea, este planificată construirea unei conducte de gaze către România, cu termen estimat de finalizare în 2027. „Aceasta este o diversificare excelentă”, a punctat Vučić.