Hackerii vor să pună pe brânci sistemul cibernetic din Moldova. Ce țări mai sunt vizate

Atacurile cibernetice vizează din ce în ce mai mult Europa, „infrastructura critică fiind în pericol”, susţin specialiştii în domeniu. Printre țările atacate se numără și Republica Moldova.

Aliaţii europeni ai Ucrainei au devenit ţinta atacurilor cibernetice după declanşarea războiului, potrivit unui nou raport.

Atacurile au vizat, în principal, ţările baltice şi nordice, dar şi Moldova şi Muntenegru au devenit ţinte, a constatat compania de securitate cibernetică Thales, potrivit Sky News.

Vicepreşedintele Thales, Pierre-Yves Jolivet, a avertizat că Europa ar trebui să fie atentă la „atacurile asupra infrastructurii critice”.

Între primul şi al treilea trimestru din 2022, proporţia atacurilor cibernetice din Europa îndreptate împotriva ţărilor UE a crescut de la aproape 10% la 46,5%. Atacurile care au vizat Ucraina au scăzut de la 50% la puţin sub 29%, scrie Ziarul Financiar.

„Europa a fost antrenată într-un război cibernetic hibrid de mare intensitate, într-un moment de cotitură al conflictului”, a declarat Jolivet.

Riscurile de securitate ar putea creşte dacă războiul din Ucraina va continua, avertizează specialiştii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#infrastructura critica #hackeri #atac cibernetic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.