Haiducul de la Tiraspol își iese din minți: Criza energetică otrăvește dorința de a discuta cu Chișinăul

Criza energetică a încins spiritele la negocierile dintre Chișinău și Tiraspol și a răcit relațiile dintre cele două părți.

Despre aceasta așa-numitul lider din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a anunțat-o pe șefa Misiunii OSCE în Moldova, Kelly Keiderling, în cadrul unei întrevederi care a avut loc la Tiraspol, scrie realitatea.md.

”Este simplu, dacă s-a ajuns la o înțelegere, trebuie să te ții de cuvânt. Dacă ai semnat un act, atunci îndeplinește prevederile acestui act și nu căuta pretexte pentru a le ignora. Mi-aș dori mult, ca Misiunea OSCE să contribuie la rezolvarea acestei probleme”, a declarat Krasnoselski.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, lucru care s-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

Cele 2,3 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi repartizate regiunii transnistrene în luna noiembrie sunt „suficiente pentru a evita o criză umanitară” pe malul stâng, dar nu fac posibil ca Centrala termoelectrică de la Cuciurgan să producă energie electrică și pentru malul drept, susțin autoritățile de la Tiraspol.

Totodată, Moldovagaz a anunțat Transnistria despre restricționarea furnizării de gaze naturale la 69 de milioane de metri cubi pe lună (2,3 milioane de metri cubi pe zi).

#transnistria #gaz #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se apropie de pragul de 1.000 MW capacitate instalată din surse regenerabile, iar în lunile de vară pot apărea excedente de energie și, implicit, prețuri negative pentru electricitatea verde. Mesajul a fost transmis de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei întrevederi cu membrii Asociația Businessului European (EBA Moldova), unde au fost prezentate prioritățile sectorului energetic pentru anul 2026.

Discuțiile au vizat liberalizarea piețelor energetice, securitatea energetică, modernizarea infrastructurii și alinierea continuă la politicile Uniunii Europene. Ministrul a subliniat că liberalizarea piețelor rămâne o direcție-cheie în 2026. În prezent, există 14 deținători de licențe pentru furnizarea gazelor naturale, care vor putea deservi marii consumatori obligați să iasă pe piața liberă de la 1 aprilie. Cele 189 de întreprinderi cu un consum anual de peste 100 mii m³ vor putea semna contracte negociate sau achiziționa gaze prin platforma bursieră BRM East Energy.

Un accent aparte a fost pus pe modernizarea infrastructurii energetice, atât pe partea de generare, cât și pe echilibrare și integrare a regenerabilelor. Potrivit ministrului, apropierea de pragul de 1.000 MW regenerabili aduce beneficii, dar și provocări operaționale: în perioadele cu producție ridicată (în special vara) pot apărea surplusuri și prețuri negative. În acest context, dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei (BESS) este esențială, iar Ministerul salută apariția primelor proiecte în domeniu.

Dorin Junghietu a menționat și licitația în desfășurare pentru instalarea de parcuri eoliene de 170 MW, care include obligația de a instala 44 MWh capacitate de stocare. Pe 29 ianuarie este programată o conferință a investitorilor, menită să ofere informațiile necesare unor decizii investiționale informate.