Haos la o companie aeriană a unui fost ministru al Justiției! A avut cele mai multe întârzieri la aterizare

În perioada iulie – decembrie 2023, Aeroportul Internațional Chișinău a fost martorul unei intensificări remarcabile a traficului aerian, cu aproximativ 5,700 de zboruri tur-retur înregistrate. Luna noiembrie s-a evidențiat cu cei mai buni indicatori de performanță, unde 69% din zboruri au aterizat la timp și 65% au decolat la timp, constată o analiză a lui Stanislav Ghilețchi de la IPRE.

Comparativ cu media EUROControl din prima săptămână a lui decembrie, Aeroportul Chișinău s-a situat la un nivel competitiv, cu 67.3% dintre zboruri aterizând la timp și 62.5% decolând la timp.

Destinațiile cele mai frecvente au fost Antalya (17%), Istanbul (13%), București (9%), Londra, Varșovia și Erevan (6% fiecare), iar Tel-Aviv a înregistrat 5% din zboruri.

Fly One a fost liderul în operațiuni, gestionând 39.5% dintre toate zborurile, urmată de HiSky cu 18.5%. Performanța la aterizare a fost dominată de Tailwind Airlines, Austrian Airlines și TAROM, în timp ce Tailwind Airlines, HiSky și TAROM au fost cele mai punctuale la decolare.

La polul opus, în topul celor mai nepunctuale companii aeriene la aterizare au fost Fly One (controlată de fostul ministrul al Justiției, Vladimir Cebotari) cu o pondere a zborurilor care au aterizat la timp de doar 43,3%, urmată de HiSky – 46,6% și Pegasus – 46,8%. La decolare, cele mai multe întârzieri le-a avut Pegasus – 28,6%, LOT – 34,1%, TurkisAirlines – 36,8 și Fly One – 45,9%.

Interesant este faptul că companiile străine care zboară din Chișinău au înregistrat diferențe semnificative între punctualitatea la aterizare și decolare.

De asemenea, analiza prețurilor biletelor a evidențiat o scădere semnificativă în perioada septembrie 2023 – ianuarie 2024, cu reduceri notabile de până la 79% la destinații precum Roma și 75% la Londra. Această scădere a prețurilor a fost influențată de creșterea numărului de companii, confirmând că competiția este un factor-cheie în reducerea costurilor biletelor avia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fluone #intirzieri #Cebotari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.