Haosul de la Aeroportul Chișinău se extinde! Criza controlorilor de trafic aerian scumpește biletele de avion

Un fost angajat al MoldATSA, Dorin Plugaru susține că din 10 august, cel mai probabil, biletele de avion se vor scumpi.

Plugaru spune că motivul pentru care companiile aeriene vor opera scumpiri este criza controlorilor aerieni la MoldATSA.

„Atunci când îți bați joc de proprii angajați și nu creezi un mediu favorabil la locul de muncă, ajungi în situații în care nu mai ai angajați. Din cauza lipsei acute de Controlori de Trafic Aerian la MoldATSA (unde au demisionat/plecat mai mult de 18 persoane), conducerea întreprinderii ia decizia că, începând cu 10 august 2023, să închidă pe timpul nopții sectorul ACC2 (Area Control Center)”, pune Plugaru.

Fostul angajat MoldATSA spune că din acest motiv, întreprinderea de stat emite Suplimentul 008/2003 la AIP Moldova, unde se indică că limita verticală superioară a sectorului APP (Approach and Departure Control) este modificată de la FL95 la FL195 (2900 m la 6000 m). Și se limitează procedurile de apropiere și plecare (SID și STAR) între orele 20:00 și 08:00, obligându-i pe operatori să folosească nu tocmai cele mai directe rute.

În urma unor calcule aproximative (avion A320), la fiecare zbor (2 sectoare; dus-întors) cu destinație sudică, operatorul aerian va consuma aproximativ 200 kg de combustibil în plus și zborul se va lungi cu 4-6 minute. Dacă să vorbim în bani, cam 200EU per destinație dacă operează cu avion Dry Lease și vreo 400EU dacă operează cu avion Wet-Lease (fenomen recent destul de frecvent). (Calculele sunt aproximative, ele depind de mulți factori!)

Mai mult decât atât, din cauza că zborul se va afla mai mult pe teritoriul României și mai puțin pe cel al Republicii Moldova, operatorul va achita taxe de aeronavigabilitate mai puține pentru Moldova și mai multe pentru ROMATSA, România. Deci, în final, MoldATSA va încasa și mai puțini bani în urma aceluiași număr de zboruri.

„În noile condiții create de conducerea MoldATSA, practic comasează încă odată pozițiile de muncă. Un Controlor de Trafic Aerian va fi nevoit să preia munca celor două sectoare. Dar și mai grav rămâne unicul controlor în sala de dirijare pe timpul nopții. Practic, orice mitigare a unei erori umane sau a unei incapacități la locul de muncă dispare”, spune Plugaru.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpiri #bilete #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a explicat în ce constă reforma Căilor Ferate din Moldova. El a subliniat că procesul presupune o separare clară între infrastructura feroviară și activitatea de transport, fără a schimba proprietarul acestora.

Potrivit lui Bolea, CFM Infrastructură va rămâne întreprindere de stat, întrucât infrastructura feroviară este considerată un element strategic. În paralel, CFM Marfă și Pasageri va fi reorganizată într-o societate pe acțiuni (SA), care va funcționa ca agent economic al statului, cu fondator și proprietar unic statul, prin Agenția Proprietății Publice.

„Nu se schimbă fondatorul și proprietarul acestor două entități. Sensul reformei este delimitarea clară a rolurilor. Infrastructura rămâne strategică și va fi subvenționată de stat”, a declarat ministrul.

Bolea a precizat că din anul curent, în bugetul național sunt prevăzute alocări pentru subvenționarea infrastructurii feroviare, bani care vor fi investiți în reconstrucția, construcția, întreținerea și dezvoltarea rețelei feroviare din Republica Moldova.

În ceea ce privește transportul de marfă și pasageri, ministrul a explicat că noua societate pe acțiuni va avea ca obiect exclusiv activitatea de transport. În prezent, pe piața locală există deja câțiva agenți economici privați care dețin aproximativ 400 de vagoane, însă toată tracțiunea, locomotivele, aparține încă CFM.

„În perioada următoare este prevăzută liberalizarea deținerii de locomotive”, a mai spus Vladimir Bolea, sugerând deschiderea pieței pentru investiții private în acest segment.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între administrarea infrastructurii și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea infrastructurii de activitatea de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, adoptat în 2022, însă până acum reforma nu a fost pusă în aplicare. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare planificate pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în cele din urmă, la capăt.