Haosul de la Aeroportul Chișinău se extinde! Criza controlorilor de trafic aerian scumpește biletele de avion

Un fost angajat al MoldATSA, Dorin Plugaru susține că din 10 august, cel mai probabil, biletele de avion se vor scumpi.

Plugaru spune că motivul pentru care companiile aeriene vor opera scumpiri este criza controlorilor aerieni la MoldATSA.

„Atunci când îți bați joc de proprii angajați și nu creezi un mediu favorabil la locul de muncă, ajungi în situații în care nu mai ai angajați. Din cauza lipsei acute de Controlori de Trafic Aerian la MoldATSA (unde au demisionat/plecat mai mult de 18 persoane), conducerea întreprinderii ia decizia că, începând cu 10 august 2023, să închidă pe timpul nopții sectorul ACC2 (Area Control Center)”, pune Plugaru.

Fostul angajat MoldATSA spune că din acest motiv, întreprinderea de stat emite Suplimentul 008/2003 la AIP Moldova, unde se indică că limita verticală superioară a sectorului APP (Approach and Departure Control) este modificată de la FL95 la FL195 (2900 m la 6000 m). Și se limitează procedurile de apropiere și plecare (SID și STAR) între orele 20:00 și 08:00, obligându-i pe operatori să folosească nu tocmai cele mai directe rute.

În urma unor calcule aproximative (avion A320), la fiecare zbor (2 sectoare; dus-întors) cu destinație sudică, operatorul aerian va consuma aproximativ 200 kg de combustibil în plus și zborul se va lungi cu 4-6 minute. Dacă să vorbim în bani, cam 200EU per destinație dacă operează cu avion Dry Lease și vreo 400EU dacă operează cu avion Wet-Lease (fenomen recent destul de frecvent). (Calculele sunt aproximative, ele depind de mulți factori!)

Mai mult decât atât, din cauza că zborul se va afla mai mult pe teritoriul României și mai puțin pe cel al Republicii Moldova, operatorul va achita taxe de aeronavigabilitate mai puține pentru Moldova și mai multe pentru ROMATSA, România. Deci, în final, MoldATSA va încasa și mai puțini bani în urma aceluiași număr de zboruri.

„În noile condiții create de conducerea MoldATSA, practic comasează încă odată pozițiile de muncă. Un Controlor de Trafic Aerian va fi nevoit să preia munca celor două sectoare. Dar și mai grav rămâne unicul controlor în sala de dirijare pe timpul nopții. Practic, orice mitigare a unei erori umane sau a unei incapacități la locul de muncă dispare”, spune Plugaru.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpiri #bilete #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.