Haosul de la Aeroportul Chișinău se extinde! Criza controlorilor de trafic aerian scumpește biletele de avion

Un fost angajat al MoldATSA, Dorin Plugaru susține că din 10 august, cel mai probabil, biletele de avion se vor scumpi.

Plugaru spune că motivul pentru care companiile aeriene vor opera scumpiri este criza controlorilor aerieni la MoldATSA.

„Atunci când îți bați joc de proprii angajați și nu creezi un mediu favorabil la locul de muncă, ajungi în situații în care nu mai ai angajați. Din cauza lipsei acute de Controlori de Trafic Aerian la MoldATSA (unde au demisionat/plecat mai mult de 18 persoane), conducerea întreprinderii ia decizia că, începând cu 10 august 2023, să închidă pe timpul nopții sectorul ACC2 (Area Control Center)”, pune Plugaru.

Fostul angajat MoldATSA spune că din acest motiv, întreprinderea de stat emite Suplimentul 008/2003 la AIP Moldova, unde se indică că limita verticală superioară a sectorului APP (Approach and Departure Control) este modificată de la FL95 la FL195 (2900 m la 6000 m). Și se limitează procedurile de apropiere și plecare (SID și STAR) între orele 20:00 și 08:00, obligându-i pe operatori să folosească nu tocmai cele mai directe rute.

În urma unor calcule aproximative (avion A320), la fiecare zbor (2 sectoare; dus-întors) cu destinație sudică, operatorul aerian va consuma aproximativ 200 kg de combustibil în plus și zborul se va lungi cu 4-6 minute. Dacă să vorbim în bani, cam 200EU per destinație dacă operează cu avion Dry Lease și vreo 400EU dacă operează cu avion Wet-Lease (fenomen recent destul de frecvent). (Calculele sunt aproximative, ele depind de mulți factori!)

Mai mult decât atât, din cauza că zborul se va afla mai mult pe teritoriul României și mai puțin pe cel al Republicii Moldova, operatorul va achita taxe de aeronavigabilitate mai puține pentru Moldova și mai multe pentru ROMATSA, România. Deci, în final, MoldATSA va încasa și mai puțini bani în urma aceluiași număr de zboruri.

„În noile condiții create de conducerea MoldATSA, practic comasează încă odată pozițiile de muncă. Un Controlor de Trafic Aerian va fi nevoit să preia munca celor două sectoare. Dar și mai grav rămâne unicul controlor în sala de dirijare pe timpul nopții. Practic, orice mitigare a unei erori umane sau a unei incapacități la locul de muncă dispare”, spune Plugaru.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpiri #bilete #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.