HoReCa, îngrijorată de noile propuneri la legea antitutun și de lipsa de transparență în elaborarea documentului

Ministerul Sănătății intenționează să modifice Legea privind controlul tutunului și să interzică consumul tuturor tipurilor de tutun în spațiile publice, inclusiv în cluburile de noapte, zonele deschise de relaxare și divertisment, precum și în zonele speciale amenajate la stațiile PECO. Pe lângă țigările obișnuite, aceste restricții vizează țigările electronice, dispozitivele de încălzire a tutunului și narghileaua. Reprezentanții HoReCa consideră că proiectul de lege este cinic și afirmă că scopul autorităților nu este protejarea sănătății cetățenilor, ci de a demonstra că Moldova are cea mai strictă lege antitutun, scrie Logos Press.

Potrivit ministrului Sănătății, Ala Nemerenco, proiectul de lege se află pe agenda Guvernului: „Conform datelor noastre, în țară a crescut rata de utilizare a țigărilor electronice în rândul tinerilor și adolescenților. Misiunea noastră este de a forma un comportament social corect. Vom plasa semne de interdicție peste tot: în parcuri, la stațiile de transport public, la terasele restaurantelor și în toate spațiile deschise”.

Nemerenco a subliniat că, în procesul elaborării documentului, au fost desfășurate consultări cu societatea civilă și cu mediul de afaceri. Totuși, cei direct afectați de modificări – reprezentanții HoReCa, neagă afirmația ministrului și spun că au aflat despre această inițiativă post factum.

În cadrul unui interviu pentru Logos Press, Dumitru Cebotărescu (proprietarul „Trattoria”, „Star Kebab”, „MuzCafe”, „Don Taco” și „La Roma Club”), a menționat că interzicerea consumului produselor din tutun, în special a narghilelelor, va afecta grav segmentul HoReCa.

„În cazul oricărei interdicții funcționează principiul vaselor comunicante: dacă undeva scade, în altă parte va crește. Am observat acest fenomen în pandemie, când, în timpul carantinei, clienții restaurantelor se adunau în case particulare și participau la petreceri cu narghilea sau se distrau cu ușile închise în localurile proprietarilor iresponsabili. Unii antreprenori au suferit pierderi, în timp ce alții au continuat să profite de situație, ocolind interdicțiile și amenzile. Consider că acest scenariu s-ar putea repeta acum, iar afacerile din umbră vor avea din nou de câștigat”, a precizat Dumitru Cebotărescu.

Potrivit proprietarei lanțului de restaurante „Coffee House”, Angela Mihailovskaia, dacă va fi introdusă interdicția privind consumul alternativelor la țigări pe terasele deschise, cafenelele vor dispărea din segmentul HoReCa.

„Vor rămâne doar pizzerii și cafenele de tip familial. Avem localuri unde chiria depășește 100 de mii de lei pe lună, iar aceste spații sunt rentabile din punct de vedere economic doar datorită narghilelelor. Fără acest element, care a devenit o parte esențială a culturii cafelei, ar fi mai simplu să ne concentrăm pe „coffee to go”, afirmă femeia de afaceri.

Conform datelor importatorilor, piața de narghilea din Moldova reprezintă aproximativ 100 de tone de amestecuri de narghilea pe an. Dacă inițiativa Ministerului Sănătății va fi aprobată, aceste volume nu se vor reduce, ci vor trece în economia tenebră. Doar din accize, la cota minimă, bugetul va pierde 20 de milioane de lei, fără a include TVA-ul și alte taxe și impozite.

Proprietarul lanțului „Casa del Tabaco”, Dmitri Strusovski, consideră că problema contrabandei cu tutun în Moldova este deja gravă.

„Acest lucru este evident mai ales în cazul țigărilor electronice, a căror circulație rămâne încă necontrolată. Este vorba despre tranzacții de milioane, care nu sunt încă supuse controlului, inclusiv fiscal. Același lucru se poate întâmpla și cu țigările electronice cu arome, pe care Ministerul Sănătății propune să le interzică din 2026. Autoritățile nu specifică cum va fi controlată această prevedere, având în vedere fluxul de contrabandă din regiunea transnistreană,”, declară Dmitri Strusovski.

Expertul în politici publice din domeniul HoReCa, Aneta Zasavițchi, este de părere că, din 2016, legiuitorii au adoptat o poziție destul de cinică în privința reglementărilor antitutun.

„Spun asta pentru că, în cazul nostru, autoritățile și-au asumat să lupte cu fumatul nu pentru binele cetățenilor, dar pentru a demonstra că în Moldova avem cea mai strictă lege antitutun. În realitate, aceasta nu funcționează, deoarece, pe lângă interdicții, nu este susținută de alte măsuri. Nu este oare cinic să permiți vânzarea unui produs, dar să interzici consumul acestuia? Care este sensul: să ”împingi” fumătorii în zona gri? Sau să creezi o potențială sursă de încasări pentru a colecta amenzi în funcție de nevoile bugetului de stat?”.

Operatorii de pe piață au subliniat că Directivele UE privind controlul tutunului, pe care se bazează legislația din Moldova, au caracter de recomandare și nu sunt aplicate nicăieri după un model unic. În Occident, există diferite modele antitutun, dar acestea sunt implementate ținând cont de interesele economiei și ale cetățenilor.

#lege antitutun #HoReCa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.