Hoții huzuresc la libertate! Procurorii s-au pierdut în strategii de recuperare a miliardului dispărut din bănci

După 10 ani de la sustragerea unui miliard de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova, și spălarea a peste 20 de miliarde de dolari prin intermediul băncilor moldovenești, cu implicarea unor judecători, sub ochii organelor de drept, în lipsa unor mecanisme de supraveghere robuste, principalii autori ai acestor scheme frauduloase continuă să se afle la libertate. Aceasta este una dintre concluziile raportului „«Republica Offshore»: analiza factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova”.

Acționarii băncilor au folosit practica sovietică de utilizare a entităților fictive din zone offshore pentru a menține și a ascunde proprietăți, Cipru fiind o jurisdicție ce iese în evidență în acest sens. Utilizarea frauduloasă a unor astfel de companii a devenit mai sofisticată, extinzându-și domeniile de aplicare, controlul asupra companiilor trecând adesea de la un complice la altul. Legăturile strânse cu fostele republici sovietice și relațiile băncilor moldovenești cu cele din Rusia, Letonia și Ucraina, au asigurat preluarea de către sectorul bancar din Moldova a unor modele similare din aceste țări. Aceasta a inclus participarea în sistemul internațional de spălare a banilor numit adesea „Laundromatul rusesc” sau „Laundromat”, care a dus la faptul că suma de 22 de miliarde de dolari a tranzitat Moldova în perioada 2010-20141

Entitățile fictive înregistrate în Regatul Unit, Cipru și Noua Zeelandă – dar și în alte țări au fost utilizate de beneficiarii efectivi ai băncilor pentru a crea o aparență a activității de creditare comercială în vederea permiterii împrumuturilor mai mari către părțile afiliate și delapidarea activelor bancare. Aceste companii-fantomă și-au emis reciproc cambii de milioane de dolari, astfel creând datorii fictive, arătate de companiile rusești care doreau să transfere mijloace bănești din Rusia. Companiile fictive au pretins rambursarea datoriilor în instanțele moldovenești, în condițiile în care cambiile false au fost validate de persoane fizice din Republica Moldova. Judecătorii moldoveni au emis hotărâri cu privire la astfel de datorii inexistente, permițând organizatorilor să legalizeze și să transfere mijloacele în conturile companiilor fictive prin intermediul băncilor moldovenești, în special prin intermediul a cel puțin 34 de hotărâri judecătorești și transferuri prin Moldindconbank.

Autorii raportului a elabora mai multe recomandări. Este vorba de finanțarea de către BERD a unei evaluări externă a practicilor sale anterioare de creditare în Moldova și ar trebui să investigheze modalitățile de atenuare a eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție. Guvernul Republicii Moldova trebuie să depună toate eforturile necesare pentru desemnarea unui procuror de legătură la Eurojust și a unui reprezentant la oficiul central al Interpol. Totodată, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției trebuie să constituie un grup comun și să evalueze toate solicitările adresate către Interpol (în special, cele legate de corupție, spălare de bani) din ultimii trei ani.

Până în prezent, nu a fost recuperat niciun leu din frauda bancara. Din rambursarea creditelor și vânzarea activelor – 2,7 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lichidare #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.