Dispariție misterioasă a iahtului unui oligarh de casă al lui Putin confiscat de italieni

09 Dec. 2022, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Dec. 2022, 11:15 // Actual //  bani.md

Un iaht de lux deţinut de oligarhul rus Dmitri Mazepin, care a fost confiscat în temeiul sancţiunilor UE, a dispărut în mod misterios dintr-un port de pe insula italiană Sardinia în această vară, scrie The Guardian.

Miliardarul rus este proprietar al unei companii de îngrăşăminte şi este tatăl fostului pilot de Formula 1 Nikita Mazepin.

Aldabra, vasul de 22 de metri, care ar valora între 700.000 de euro şi 1 milion de euro, era ancorat în portul Olbia şi fusese confiscat în martie, când Mazepin a fost inclus pe lista de sancţiuni, în săptămânile care au urmat invaziei Rusiei în Ucraina.

Iahtul a rămas acolo până în iunie, când a dispărut cu doar câteva ore înainte de a se confirma oficial că aparţine lui Mazepin.

„Mazepin ştia că se află pe listă, dar a reuşit să profite la maximum de perioada în care noi lucram pentru a stabili că vasul îi aparţinea, deoarece trebuia să investigăm lanţul de proprietate”, a declarat o sursă din cadrul brigăzii de poliţie financiară din Sardinia. „Eram în curs de confirmare a proprietăţii, când a fost luată”, a mai spus sursa The Guardian.

Poliţia a declarat că Mazepin a angajat o companie străină, care, la rândul ei, a angajat un căpitan din Sardinia pentru a duce iahtul departe de Italia.

O investigaţie a poliţiei financiare din Olbia a descoperit că iahtul a făcut o escală în micul port Biserta din Tunisia, dar nu se ştie unde se află în prezent.

Poliţia a declarat că Mazepin, compania implicată în organizarea mutării vasului şi căpitanul, care susţine că nu ştia că nava aparţinea oligarhului, riscă amenzi de până la 500.000 de euro pentru scoaterea ilegală a navei din Italia.

Este primul caz cunoscut în Italia al unui rus cu active îngheţate în această ţară care reuşeşte să se sustragă sancţiunilor UE.

„Acest iaht nici măcar nu părăsise Sardinia înainte. Aşa că se poate observa o atitudine care, în mod evident, a avut ca scop evitarea regulilor”, a comentat o sursă din poliţie.

O vilă din Sardinia deţinută de Mazepin se numără, de asemenea, printre bunurile rușilor puse sub sechestru. Sardinia era o destinaţie preferată a oligarhilor ruşi înainte de războiul din Ucraina. Mazepin a cumpărat vila, numită Rocky Ram, de la Carlo De Benedetti, un om de afaceri italian şi fost proprietar al ziarului „La Repubblica”.

O maşină de lux de 600.000 de euro, concepută pentru a rezista la gloanţe şi explozibili, aparţinând lui Alişer Usmanov, fost acţionar al clubului de fotbal Arsenal, se numără, de asemenea, printre bunurile confiscate în Sardinia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.