Se suprapun în mod periculos două evenimente. Ambele, legate de Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova. Un fel de flagrant întârziat, din care reiese că a primit o consistentă șpagă, scrie Roșca Stănescu într-un editorial pentru Evenimentul Zilei.

În calitate de șef al statului. Și, aproape instantaneu, au apărut acuzații cum că ar fi spion în toată regula al Federației Ruse. Un președinte spion. În contextul războiului din Ucraina, scandalul poate lua proporții colosale.

Igor Dodon este ceea ce în limbaj sovietic, se numea aparatcik. El a îndeplinit o multitudine de funcții politice și administrative, culminând cu cea de președinte al Republicii Moldova între 2016 și 2020. Anterior, începând din 2009, a fost deputat în Parlamentul de la Chișinău. Între 2008 și 2009, prim-viceprim-ministru. Între 2006-2009, ministru al Economiei și Comerțului. Iar între 2005 și 2006, vice-ministru al Economiei și Comerțului. Un om a cărui carieră și ascensiune au fost strâns legate de Moscova. De altfel, nu întâmplător, a și făcut demersurile necesare pentru a schimba steagul tricolor cu un steag bicolor roșu-albastru. Suspiciuni grave în ceea ce-l privește sunt însă anterioare acestui moment, în care el a fost săltat de procurori, pentru o șpagă pe care ar fi încasat-o în 2019 de la un oligarh moldovean, Vlad Plahotniuc, vizat în prezent de sancțiunile Statelor Unite.

Șpaga ca șpaga. În cazul lui Dodon, era ceva obișnuit, la fel cum șpăgi în mod direct sau indirect au luat și alți șefi de state. Ca să venim acasă, nu am cum să nu mă gândesc la Traian Băsescu, care, încasând asemenea șpăgi, aparent în scop electoral, nu a făcut altceva decât să-și împingă după gratii cea mai apropiată prietenă, pe Elena Udrea, și propriile fiice. Dar să revenim la boii noștri.

Este destul de bizar că Parchetul General din Republica Moldova a lăsat să treacă trei ani din momentul în care a fost filmată preluarea unei șpăgi consistente de către fostul președinte al Republicii Moldova și momentul în care acesta a fost săltat. Un moment care coincide cu acutizarea relațiilor dintre Republica Moldova și Federația Rusă, pe fondul războiului din Ucraina.

Infinit mai grave sunt acuzațiile, încă neoficiale, pentru moment vehiculate doar de presa germană, vizând prezumtiva calitate de spion al Federației Ruse al lui Igor Dodon. Nu e puțin lucru ca un șef de stat să fie spion al unei puteri străine. Cel mai adesea, ostile. Din păcate, nici acest fenomen nu este singular. S-au mai întâlnit asemenea situații și la case mai mari. cu acutizarea relațiilor dintre Republica Moldova și Federația Rusă, pe fondul războiului din Ucraina.

Acuzațiile de spionaj, lansate pentru moment doar în presă împotriva lui Igor Dodon, se susțin prin câteva argumente. Se demonstrează că acesta, atunci când a candidat pentru funcția prezidențială, a fost susținut de către Moscova cu sume consistente de bani, virate prin intermediul unor conturi offshore. Un stat străin nu face acest lucru, decât dacă persoana pe care o promovează cu o masivă susținere financiară îi este întru totul subordonată. Au mai fost demonstrate, deocamdată tot la nivel publicistic, legături ale lui Igor Dodon, înaintea depunerii candidaturii sale și după, cu un grup consistent de consultanți, furnizați de către președinția Federației Ruse. Oamenii lui Vladimir Putin, pe lângă Igor Dodon. Asemenea legături sunt date din probele administrate de netăgăduit.

În fine, ziariștii germani au făcut o statistică și au constatat că Igor Dodon a fost în calitate de președinte al Republicii Moldova cel mai primit oaspete al lui Vladimir Putin. Și cel mai băgat în față, în pozele de „familie”. Și nu au fost puține momentele când Vladimir Putin a fost fotografiat sau filmat în proximitatea șefului serviciului de spionaj a Federației Ruse. Un agent al unei puteri străine, aproape pe față. Și probabil că, tot la ordinul lui Putin, Igor Dodon a elaborat un plan, pe care a încercat să-l avanseze în plan internațional, conform căruia Republica Moldova urma să se unească cu Moldova de pe teritoriul României actuale, pentru a forma un stat de sine stătător, subordonat Kremlinului.

Dacă aceste acuzații lansate, repet, pentru moment doar de presă, dacă facem abstracție de semnalele de alarmă transmise încă din 2014 de socialistul moldovean Valentin Crîlov, se vor confirma, atunci am putea ajunge cu ușurință la următoarea concluzie: șpaga primită de Igor Dodon nu este folosită decât ca un pretext pentru săltarea acestuia și acuzarea lui ulterioară pentru cea mai grea infracțiune posibilă, cea de trădare a statului numit Republica Moldova.

Interesant de observat este că tot acest mega-scandal, generat de mega-evenimentul arestării lui Dodon, se suprapune cu vizita în Statele Unite a Maiei Sandu și ovaționarea acesteia de către o numeroasă asistență în sala de festivități a colegiului american Howard Kennedy School, pe care l-a absolvit în urmă cu mai mulți ani. Dar despre eventualele legături ale Maiei Sandu cu serviciile secrete americane, deci tot ale unei puteri străine Republicii Moldova, nu vom afla în niciun caz prea curând.