IMM Digital, program unic în Moldova pentru digitalizarea afacerilor

05 Dec. 2023, 13:13
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
05 Dec. 2023, 13:13 // Slider //  MD Bani

Victoriabank, un partener de încredere al IMM-urilor din Moldova, își menține angajamentul de a oferi suportul necesar pentru dezvoltarea businessului. În contextul actual, când digitalizarea afacerilor este esențială pentru succesul pe termen lung, venim cu o inițiativă inovatoare – IMM Digital. Programul are scopul de a contribui la creșterea competitivității întreprinderilor.  Victoriabank va susține astfel procesul de digitalizare a companiilor pentru ca acestea să se poată adapta mai ușor cerințelor economiei în continuă evoluție.

Companiile partenere vor putea moderniza și eficientiza procesele cheie de business, gestionând cu ușurință stocurile, vânzările, livrările și facturile. În plus, programul are în vedere îmbunătățirea experienței clienților prin integrarea tehnologiilor inovatoare: automatizarea robotizată sau inteligența artificială.

„Una dintre prioritățile Victoriabank este digitalizarea și ne bucurăm că prin programul IMM Digital venim cu o oportunitate unică pentru întreprinderile din Moldova. Antreprenorii care vor beneficia de creditare din partea băncii au posibilitatea să acceseze și o finanțare nerambursabilă pentru digitalizarea afacerii. Vom facilita accesul companiilor la instrumente și tehnologii moderne: fie că au nevoie de un site pentru companie, vor să-și crească vânzările online sau planifică să implementeze o soluție de securitate cibernetică„, a precizat Denis Andrieș, directorul Direcției Clienți IMM, Victoriabank.

Programul IMM Digital, creat în parteneriat cu Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, oferă următoarele avantaje:

  • consultanță gratuită în domeniul digitalizării;
  • acces la o gamă largă de soluții digitale;
  • finanțare nerambursabilă de la 2.000 până la 8.000 de dolari SUA, acordată de Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova.

„Programul IMM Digital oferă oportunitatea afacerilor locale să-și transforme modelul de funcționare, permițându-le să devină mai competitive, mai eficiente și mai adaptabile în contextul actual. Utilizarea instrumentelor digitale le va permite automatizarea sarcinilor repetitive, reducerea erorilor, optimizarea proceselor, dar și reducerea costurilor operaționale. Astfel, companiile beneficiare își vor spori productivitatea și rentabilitatea, în special pe termen lung”, a menționat Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului în Moldova.

Te invităm să completezi aici formularul de aderare la IMM Digital pentru a beneficia de finanțare nerambursabilă.

Solicitanții eligibili sunt întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova, cu un potențial de dezvoltare pe piața internă sau externă. Toate detaliile programului le găsiți accesând această pagină web.

Despre Victoriabank:

Victoriabank este o bancă de top din Republica Moldova, cu active de aproximativ 23 de miliarde de lei și o cotă de piață de 19%. Cei mai mari acționari ai băncii sunt BT și BERD.  Prin experiența vastă și angajamentul față de inovație, Victoriabank continuă să ajute afacerile să prospere. Rezultatele înregistrate demonstrează că reprezentăm o instituție financiară de încredere, care contribuie la dezvoltarea economiei. În prezent, Victoriabank are peste 300 000 de clienți activi, 70 de unități și 1 100 de angajați.

Despre Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova:

Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova este finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie și susține dezvoltarea economiei digitale, creative și prietenoase mediului în Moldova. Proiectul, cu un buget de 52,8 mln. USD și o durată de implementare de 5 ani (2021-2026),  promovează, în echipă cu partenerii cheie, inovația și noile tehnologii în următoarele sectoare strategice pentru Republica Moldova – tehnologia informațiilor și comunicației, ingineria, industria ușoară, industriile creative și digital media – pentru a spori competitivitatea și integrarea acestora pe piața globală.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!