Imperiul energetic al lui Putin se clatină! Profiturile s-au înjumătățit, iar bugetul se scufundă

Economia Rusiei, puternic dependentă de exporturile de petrol și gaze, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din ultimii ani. Potrivit datelor publicate de Rosstat, citate de TheMoskowTimes profiturile consolidate ale companiilor de petrol și gaze s-au prăbușit cu aproape 50% în primul trimestru al anului 2025, ajungând la 789,5 miliarde de ruble, față de 1.445 trilioane în aceeași perioadă a anului trecut.

Cauzele principale ale acestui colaps sunt scăderea prețurilor internaționale la petrol, întărirea neașteptată a rublei și înăsprirea sancțiunilor occidentale, care au lovit în plin „inima” economică a Kremlinului.

Rafinăriile rusești se află într-o situație și mai gravă. În primele trei luni ale anului, profiturile lor au scăzut cu 95,7%, ajungând la doar 4,5 miliarde ruble, un nivel practic nesustenabil.

În total, industria extractivă a Rusiei, care generează 14% din PIB și asigură aproape jumătate din veniturile bugetului, a pierdut 38% din profitul net: doar 1,098 trilioane ruble în 2025, față de 1,759 trilioane în anul precedent.

Prețul petrolului Urals se prăbușește
Prețul petrolului rusesc Urals a scăzut treptat de la 66 dolari/baril în ianuarie, la 59 dolari în martie, și la doar 52 dolari/baril la sfârșitul lunii mai. Exporturile de petrol au adus Rusiei doar 1,2 miliarde dolari pe săptămână, cel mai mic nivel din ultimii 2,5 ani, potrivit Bloomberg.

Criza din sectorul energetic a avut un efect imediat asupra bugetului federal. Veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 34% doar în luna mai, iar deficitul bugetar pentru primele 5 luni a ajuns la 3,4 trilioane ruble, de aproape trei ori mai mult decât estimase inițial Ministerul Finanțelor (1,2 trilioane).

Sancțiunile occidentale strâng șurubul
Occidentul a extins sancțiunile, incluzând pe „lista neagră” 426 de petroliere din „flota fantomă” a Kremlinului, ceea ce a redus drastic capacitatea Rusiei de a exporta petrol pe cale maritimă. În plus, Uniunea Europeană intenționează să reducă plafonul de preț al petrolului rusesc de la 60 la 45 de dolari/baril – o măsură care, dacă va fi adoptată și de SUA, ar putea tăia și mai mult din veniturile Moscovei.

Potrivit estimărilor Freedom Finance Global, bugetul Rusiei ar putea pierde încă 800 miliarde de ruble doar din această măsură.

În condițiile crizei, companiile petroliere vor încerca să diminueze plățile de dividende, pentru a-și proteja capitalul într-un mediu cu credite scumpe. Însă statul – acționar major în unele dintre ele – ar putea forța plata unor dividende mai mari, pentru a acoperi deficitul bugetar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.