Importăm ca să mâncăm, exportăm ca să semănăm: paradoxul mazării moldovenești

În perioada iulie 2024 – iulie 2025, Republica Moldova a înregistrat un comerț exterior semnificativ cu mazăre, arată o analiză economică detaliată elaborată de Iurie Rija. Potrivit datelor, țara a importat 7.410 tone de mazăre, în valoare de peste 49 milioane de lei, în timp ce exporturile au însumat doar 966 de tone, dar la o valoare considerabilă de peste 18 milioane de lei.

Importurile au reprezentat 88% din volumul total al comerțului, iar mazărea pentru consum a dominat cu 99,8% din acest volum. Principalii furnizori externi ai Moldovei au fost Elveția, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite, care au livrat mazăre la prețuri medii între 5 și 8 lei per kilogram. La polul opus, Germania și Filipine au exportat volume mai mici, dar la prețuri semnificativ mai mari – de peste 12 lei/kg, indicând o posibilă specializare pe sortimente premium.

În contrast, exporturile moldovenești s-au remarcat printr-o valoare unitară mult mai ridicată: prețul mediu de export a fost de 19,41 lei/kg, aproape triplu față de prețul mediu de import. Cea mai valoroasă componentă a exportului o reprezintă mazărea pentru sămânță, cu un preț mediu de peste 31 lei/kg. Moldova a exportat 448 de tone de semințe de mazăre, în special către Cehia, Ungaria, Germania și România, consolidându-și poziția de net exportator în acest segment.

În ceea ce privește mazărea pentru consum, Moldova a exportat 518 tone, în special către România, Ucraina și Ungaria. De remarcat este faptul că Ungaria a achiziționat mazăre la prețuri de peste 36 lei/kg, ceea ce sugerează un interes pentru produse de calitate superioară sau specializate.

Pe plan intern, piața de import este concentrată în mâinile a cinci companii – printre care Quadra Commodities, Agrostoc și Altis Impex – care împreună acoperă peste 70% din volumul total importat. În schimb, exportul de semințe de mazăre este mult mai dispersat, fiind realizat de 16 companii, printre care CATYGROUP, ZAVOD KONSERV. DETSK. PITANIA SA și Natur Bravo.

Importurile de semințe sunt aproape inexistente – doar 15 tone, provenind exclusiv din Țările de Jos și importate de compania BLACK SEA SEEDS SRL, cu un preț mediu uriaș de aproape 62 lei/kg. Acest fapt denotă dependența de soiuri de elită din străinătate, dar și calitatea superioară a semințelor moldovenești exportate.

Analiza evidențiază și o puternică sezonalitate: cele mai mari volume de import au fost înregistrate în iulie și august 2024, iar exporturile de semințe s-au intensificat între ianuarie și martie 2025, în perioada de pregătire a campaniilor agricole.

În concluzie, Moldova este un importator net de mazăre pentru consum, dar un exportator competitiv de semințe de mazăre. Potrivit economistului Iurie Rija, pentru a reduce dependența externă și a spori competitivitatea, autoritățile ar trebui să încurajeze creșterea producției interne de mazăre pentru consum și să consolideze poziția Moldovei pe piața internațională de semințe, inclusiv prin investiții în cercetare agricolă și selecție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mazare #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.