Importăm ca să mâncăm, exportăm ca să semănăm: paradoxul mazării moldovenești

În perioada iulie 2024 – iulie 2025, Republica Moldova a înregistrat un comerț exterior semnificativ cu mazăre, arată o analiză economică detaliată elaborată de Iurie Rija. Potrivit datelor, țara a importat 7.410 tone de mazăre, în valoare de peste 49 milioane de lei, în timp ce exporturile au însumat doar 966 de tone, dar la o valoare considerabilă de peste 18 milioane de lei.

Importurile au reprezentat 88% din volumul total al comerțului, iar mazărea pentru consum a dominat cu 99,8% din acest volum. Principalii furnizori externi ai Moldovei au fost Elveția, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite, care au livrat mazăre la prețuri medii între 5 și 8 lei per kilogram. La polul opus, Germania și Filipine au exportat volume mai mici, dar la prețuri semnificativ mai mari – de peste 12 lei/kg, indicând o posibilă specializare pe sortimente premium.

În contrast, exporturile moldovenești s-au remarcat printr-o valoare unitară mult mai ridicată: prețul mediu de export a fost de 19,41 lei/kg, aproape triplu față de prețul mediu de import. Cea mai valoroasă componentă a exportului o reprezintă mazărea pentru sămânță, cu un preț mediu de peste 31 lei/kg. Moldova a exportat 448 de tone de semințe de mazăre, în special către Cehia, Ungaria, Germania și România, consolidându-și poziția de net exportator în acest segment.

În ceea ce privește mazărea pentru consum, Moldova a exportat 518 tone, în special către România, Ucraina și Ungaria. De remarcat este faptul că Ungaria a achiziționat mazăre la prețuri de peste 36 lei/kg, ceea ce sugerează un interes pentru produse de calitate superioară sau specializate.

Pe plan intern, piața de import este concentrată în mâinile a cinci companii – printre care Quadra Commodities, Agrostoc și Altis Impex – care împreună acoperă peste 70% din volumul total importat. În schimb, exportul de semințe de mazăre este mult mai dispersat, fiind realizat de 16 companii, printre care CATYGROUP, ZAVOD KONSERV. DETSK. PITANIA SA și Natur Bravo.

Importurile de semințe sunt aproape inexistente – doar 15 tone, provenind exclusiv din Țările de Jos și importate de compania BLACK SEA SEEDS SRL, cu un preț mediu uriaș de aproape 62 lei/kg. Acest fapt denotă dependența de soiuri de elită din străinătate, dar și calitatea superioară a semințelor moldovenești exportate.

Analiza evidențiază și o puternică sezonalitate: cele mai mari volume de import au fost înregistrate în iulie și august 2024, iar exporturile de semințe s-au intensificat între ianuarie și martie 2025, în perioada de pregătire a campaniilor agricole.

În concluzie, Moldova este un importator net de mazăre pentru consum, dar un exportator competitiv de semințe de mazăre. Potrivit economistului Iurie Rija, pentru a reduce dependența externă și a spori competitivitatea, autoritățile ar trebui să încurajeze creșterea producției interne de mazăre pentru consum și să consolideze poziția Moldovei pe piața internațională de semințe, inclusiv prin investiții în cercetare agricolă și selecție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mazare #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Probele de motorină prelevate în aceste zile din mai multe loturi destinate pieței din Republica Moldova vor fi supuse analizelor de laborator, în contextul intensificării controalelor asupra calității produselor petroliere introduse în țară, anunță Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC).

Ieri, inspectorii au colectat probe din depozitele situate în zona postului vamal Leușeni, unde sunt stocate cantități de motorină destinate circuitului comercial. Verificările au vizat respectarea cerințelor de calitate și conformitate prevăzute de legislația în vigoare, înainte ca produsul să ajungă la consumatori.

Acțiunile au continuat și astăzi în Portul Internațional Liber Giurgiulești, unde au fost prelevate probe din loturile de motorină la intrarea în țară, înainte de plasarea acestora pe piața internă.

Potrivit ISSPNPC, măsurile întreprinse la punctele de trecere a frontierei Leușeni și în Portul Internațional Liber Giurgiulești au drept scop prevenirea introducerii pe piață a produselor petroliere neconforme și protejarea consumatorilor de riscurile legate de utilizarea unor carburanți de calitate necorespunzătoare.

„Supravegherea calității produselor petroliere constituie o prioritate constantă, motiv pentru care controalele vor continua atât la punctele de intrare în țară, cât și pe întreg lanțul de distribuție”, se arată în comunicatul ISSPNPC.

Probele colectate vor fi analizate în laboratoare acreditate, iar în funcție de rezultate, autoritatea va întreprinde măsurile legale necesare. În cazul în care vor fi depistate neconformități, pot fi aplicate sancțiuni prevăzute de legislație, inclusiv retragerea produselor de pe piață.

Verificările au loc în contextul în care pe piață a apărut un lot de motorină neconformă, cu un punct de curgere (CFPP) sub standardul minim de minus 20 de grade. Din cauza carburantului care a înghețat la temperaturi scăzute, numeroși șoferi s-au confruntat cu defecțiuni tehnice costisitoare.

Deputatul PAS, Dorian Istrati, a declarat că guvernarea PAS a modificat legislația astfel încât produsele importate din Uniunea Europeană să nu mai fie supuse verificărilor de conformitate la vamă, bazându-se exclusiv pe certificarea acestora în statele de origine.