VIDEO În acest weekend, te așteptăm la ARENA AUTO FEST 2023

23 Iun. 2023, 15:48
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
23 Iun. 2023, 15:48 // Au Bani //  MD Bani

A mai rămas puțin timp până la cea mai mare expoziție auto a anului 2023 — ARENA AUTO FEST. Fie că ești un fan al mașinilor sport, un entuziast al vehiculelor retro sau doar un curios al tehnologiei auto, te așteptăm pe 24 și 25 iunie, la Chișinău Arena, începând cu ora 12:00.

Vino la ARENA AUTO FEST 2023, pentru a vedea cea mai mare expoziție de motoare, de la moto-tehnică (scutere, ATV, mopede, motociclete), automobile moderne și de epocă, până la combine și tractoare.

Vor fi prezentate automobilele importatorilor: Porsche, BMW, Jetour, Toyota, Lexus, HAVAL, Cherry, BAIC, Opel, Honda, Mitsubishi. Totodată, vor fi expuse și mașini ale Poliției de Frontieră, Ministerului Apărării și autospecialele din flota Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

De asemenea, festivalul va găzdui și mașinile participante în campionatele naționale desfășurate sub egida Federației de Automobilism din Republica Moldova.

Printre mașinile de excepție care vor fi prezentate se numără:

În prima zi a festivalului, brandul BMW va prezenta cea mai nouă gama electrică, piesa principală fiind una din mașinile participante la summitul politic de la Bulboaca – BMW i7, iar în a doua zi va fi prezentată gama X, în frunte cu uimitorul BMW XM.

Tot în cadrul evenimentului, vizitatorii vor putea vedea și testa un simulator de accidente, precum și primul simulator de camion din Moldova.

Pentru ambele zile ale festivalului, programul va include mai multe activități:

  • 13:00 – 16:00 — Laborator de experimente pentru copii cu echipa Mendelevium
  • 15:00 – 17:30 — Concursuri cu premii alături de Gabi Marcu
  • 15:00 – 18:30 — Prezentări de mașini ale partenerilor alături de Fondatorul AutoBlog.MD, Constantin Mihalachi
  • 18:30 – 19:30 — Concert live Elvi’s Band
  • 19:30 – 21:00 — DJ Bond

Organizatorii evenimentului, cu sprijinul Primăriei Chișinău vor pune la dispoziție o rută de troleibuz specială destinată vizitatorilor la festival. În ambele zile, ruta va circula în intervalul orelor 11:30 – 21:30, la fiecare 15 minute, cu itinerarul Circul Chișinău – Arena Chișinău – Circul Chișinău. Călătorii vor achita tariful standard de 6 lei.

Pentru vizitatorii care vor veni cu mașinile proprii, Arena Chișinău asigură 817 locuri de parcare.

Prețul biletului pentru un adult este de 200 de lei, iar pentru copiii cu vârsta de 10-18 ani – 150 de lei. Copiii mai mici de 10 ani au acces gratuit. Biletele pot fi achiziționate de aici.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!