„În curând vom putea înlocui gazele rusești”. Grecia va construi o instalație de gaz lichefiat pentru zona Balcanilor

Sud-estul Europei a început lucrările la o instalaţie de înmagazinare a gazului natural lichefiat în portul Alexandroupolis, un proiect eleno-bulgar, la care se vor alătura Serbia şi Macedonia de Nord. Investițiile în proiect sunt de circa 400 milioane de euro, capacitatea de înmagazinare a gazului natural lichefiat va fi de 153.500 metri cubi pe an şi se estimează că va putea să regazeifice circa 5,5 miliarde mc.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a dat startul lucrărilor. La eveniment au participat reprezentanți din cele trei țări partenere precum și președintele Consiliului Europei, Charles Michel.

La inaugurarea lucrărilor, Michel a subliniat că proiecte precum acesta reliefează cât este de important „să devenim stăpânii propriului destin”.

Instalaţia de la Alexandroupolis este „o iniţiativă de importanţă geostrategică”, care demonstrează direcţia spre care trebuie să se îndrepte Europa „să ne diversificăm sursele energetice şi să devenim independenţi faţă de gazul rusesc”, a spus Michel, care a dat asigurări că noul viitor comun se va construi prin „cooperare cu prietenii noştri din Balcani”.

La eveniment au participat şi premierul Bulgariei, Kiril Petkov, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, şi premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski.

„Cu acest proiect atât de important, în curând vom putea înlocui gazele naturale din surse ruseşti. Şantajul recent al Moscovei face ca această cooperare nu doar să fie necesară, ci şi urgentă”, a punctat prim ministrul elen.

În flancul de sud, Grecia mai are proiecte de interconectare pe partea de gaze cu Israel, Cipru şi Egipt.

Centrala de la Alexandroupolis va fi gata la finele anului viitor şi va fi constituită dintr-o unitate flotantă, situată pe mare, la circa 18 kilometri de port, destinată recepţiei, înmagazinării şi regazeificării gazului natural lichefiat. Va fi prima instalaţie extra-teritorială a Greciei. Printr-un sistem de gazoducte submarine şi terestre, gazul natural va fi trimis în Sistemul Naţional de Transport al Gazelor (NSF) şi de acolo consumatorilor finali. În plus, va putea să se conecteze la Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB), ale cărui lucrări vor fi finalizate în câteva luni, şi la Gazoductul Trans Adriatic (TAP), care va duce gaze din Azerbaidjan spre Italia şi care a început să funcţioneze recent, scrie Agerpres.

În urma construcției apeductului, Grecia îşi va dubla capacitatea de înmagazinare, care în prezent este de 225.000 metri cubi la Revithousa şi va fi majorată la 380.000 metri cubi la această centrală prin construirea unui al doilea terminal.

Sud-estul Europei consumă între 10 şi 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, din care circa 50% provin din Rusia.

#zona Balcanilor #gaze rusesti #gaz lichefiat #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.