În spatele fiecărui brand e un gigant din business. Ce dețin LVMH, Kering, Richemont, PVH, Tapestry, Capri și Prada?

În lumea modei de lux, puțini știu că multe dintre cele mai renumite branduri sunt deținute de mari conglomerate. Aceste corporații-mamut controlează un portofoliu diversificat de branduri prestigioase, stabilind standardele în industria globală de lux.

Conglomeratele dominante în industria de lux includ: LVMH, Kering, Richemont, PVH Corp, Capri Holdings, Tapestry Inc. și Prada S.p.A. LVMH, cel mai mare conglomerat de produse de lux din lume, exemplifică această structură. Fondat în 1987 prin fuziunea Moët Hennessy și Louis Vuitton, LVMH este condus de Bernard Arnault, unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri ai lumii, începând cu 1989.

LVMH operează în peste 80 de țări, având sub umbrela sa aproximativ 60 de subsidiare și **75 de branduri de prestigiu**. Printre acestea se numără:

– Modă și bunuri din piele: Louis Vuitton, Christian Dior, Fendi, Givenchy, Kenzo, Loewe, Marc Jacobs și multe altele.
– Vinuri și băuturi spirtoase: Moët & Chandon, Veuve Clicquot, Dom Pérignon.
– Ceasuri și bijuterii: Bvlgari, Hublot, Tag Heuer, Tiffany & Co.

Cu o cifră de afaceri de 86.2 miliarde de euro și aproape 23 de miliarde de euro profit, LVMH nu doar că definește standardele de lux, dar și contribuie semnificativ la economiile naționale. În Franța, LVMH reprezintă 1.1% din PIB-ul total, evidențiind impactul său economic și cultural global.

Aceste conglomerate nu doar că modelează industria de lux, dar și influențează trendurile globale și economiile naționale prin inovație, marketing și strategii de brand.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.