În spatele fiecărui brand e un gigant din business. Ce dețin LVMH, Kering, Richemont, PVH, Tapestry, Capri și Prada?

În lumea modei de lux, puțini știu că multe dintre cele mai renumite branduri sunt deținute de mari conglomerate. Aceste corporații-mamut controlează un portofoliu diversificat de branduri prestigioase, stabilind standardele în industria globală de lux.

Conglomeratele dominante în industria de lux includ: LVMH, Kering, Richemont, PVH Corp, Capri Holdings, Tapestry Inc. și Prada S.p.A. LVMH, cel mai mare conglomerat de produse de lux din lume, exemplifică această structură. Fondat în 1987 prin fuziunea Moët Hennessy și Louis Vuitton, LVMH este condus de Bernard Arnault, unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri ai lumii, începând cu 1989.

LVMH operează în peste 80 de țări, având sub umbrela sa aproximativ 60 de subsidiare și **75 de branduri de prestigiu**. Printre acestea se numără:

– Modă și bunuri din piele: Louis Vuitton, Christian Dior, Fendi, Givenchy, Kenzo, Loewe, Marc Jacobs și multe altele.
– Vinuri și băuturi spirtoase: Moët & Chandon, Veuve Clicquot, Dom Pérignon.
– Ceasuri și bijuterii: Bvlgari, Hublot, Tag Heuer, Tiffany & Co.

Cu o cifră de afaceri de 86.2 miliarde de euro și aproape 23 de miliarde de euro profit, LVMH nu doar că definește standardele de lux, dar și contribuie semnificativ la economiile naționale. În Franța, LVMH reprezintă 1.1% din PIB-ul total, evidențiind impactul său economic și cultural global.

Aceste conglomerate nu doar că modelează industria de lux, dar și influențează trendurile globale și economiile naționale prin inovație, marketing și strategii de brand.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea Superioară Regională din Frankfurt pe Main a deschis o procedură care ar putea duce la confiscarea a peste 720 de milioane de euro din conturile unei bănci rusești, relatează publicația germană Die Zeit. Suma ar putea fi pierdută în urma suspiciunilor de încălcare a sancțiunilor europene impuse Rusiei după declanșarea războiului împotriva Ucrainei.

Potrivit sursei, inițiativa aparține Procuraturii Federale a Germaniei, care a cerut instanței declanșarea procedurii pe baza suspiciunii că au existat încercări de a eluda interdicția de folosire a fondurilor înghețate. Banca în cauză – al cărei nume nu a fost dezvăluit – a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene în iunie 2022, pierzând astfel dreptul de a dispune de activele sale aflate în băncile europene.

După înghețarea conturilor, funcționari ai instituției financiare ruse ar fi încercat să transfere peste 720 de milioane de euro dintr-un cont al băncii aflate la Frankfurt, potrivit Ministerului Justiției din landul Hessa. Transferul a fost însă blocat de banca europeană care administra contul.

Dacă suspiciunile se confirmă, instanța germană ar putea decide confiscarea definitivă a sumei, în baza legislației privind încălcarea regimului de sancțiuni.

Până la începutul războiului din Ucraina, mai multe bănci ruse aveau reprezentanțe în Germania, inclusiv Sberbank, care opera la Frankfurt și deservea clienți corporativi din mai multe state europene. În noiembrie 2024, Banca Centrală a Rusiei a eliminat de pe site toate informațiile referitoare la filialele sale externe.