În spatele fiecărui brand e un gigant din business. Ce dețin LVMH, Kering, Richemont, PVH, Tapestry, Capri și Prada?

În lumea modei de lux, puțini știu că multe dintre cele mai renumite branduri sunt deținute de mari conglomerate. Aceste corporații-mamut controlează un portofoliu diversificat de branduri prestigioase, stabilind standardele în industria globală de lux.

Conglomeratele dominante în industria de lux includ: LVMH, Kering, Richemont, PVH Corp, Capri Holdings, Tapestry Inc. și Prada S.p.A. LVMH, cel mai mare conglomerat de produse de lux din lume, exemplifică această structură. Fondat în 1987 prin fuziunea Moët Hennessy și Louis Vuitton, LVMH este condus de Bernard Arnault, unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri ai lumii, începând cu 1989.

LVMH operează în peste 80 de țări, având sub umbrela sa aproximativ 60 de subsidiare și **75 de branduri de prestigiu**. Printre acestea se numără:

– Modă și bunuri din piele: Louis Vuitton, Christian Dior, Fendi, Givenchy, Kenzo, Loewe, Marc Jacobs și multe altele.
– Vinuri și băuturi spirtoase: Moët & Chandon, Veuve Clicquot, Dom Pérignon.
– Ceasuri și bijuterii: Bvlgari, Hublot, Tag Heuer, Tiffany & Co.

Cu o cifră de afaceri de 86.2 miliarde de euro și aproape 23 de miliarde de euro profit, LVMH nu doar că definește standardele de lux, dar și contribuie semnificativ la economiile naționale. În Franța, LVMH reprezintă 1.1% din PIB-ul total, evidențiind impactul său economic și cultural global.

Aceste conglomerate nu doar că modelează industria de lux, dar și influențează trendurile globale și economiile naționale prin inovație, marketing și strategii de brand.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.