Prețul petrolului a stagnat după tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump

16 Iul. 2024, 09:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iul. 2024, 09:20 // Actual //  bani.md

Prețurile petrolului au stagnat luni, 15 iulie, din cauza preocupărilor legate de cererea din China, principalul importator, contrabalansate de cererea puternică din alte regiuni, restricțiile de ofertă ale OPEC+ și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, conform Reuters.

Tentativa de asasinat asupra fostului președinte al SUA, Donald Trump, a atras atenția analiștilor asupra reacțiilor piețelor financiare.

Dolarul american s-a stabilizat după câștigurile de la începutul sesiunii, care au afectat prețul petrolului.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 3 cenți, ajungând la 85,06 dolari pe baril, până la ora 13:26 GMT. Prețul țițeiului american West Texas Intermediate a câștigat 7 cenți, atingând 82,28 dolari.

„Datele chineze, inclusiv operațiunile de rafinărie și importurile de țiței, nu oferă sprijin. Dar cererea crescută în alte părți ale lumii este încă solidă”, a declarat analistul UBS Giovanni Staunovo.

Prețul țițeiului a scăzut săptămâna trecută după patru săptămâni de creșteri, deoarece speranțele pentru o cerere puternică de vară în SUA au fost contracarate de îngrijorările legate de cererea din China.

Datele chineze de luni au adâncit aceste îngrijorări. A doua cea mai mare economie a lumii a crescut cu 4,7% în trimestrul aprilie-iunie, conform cifrelor oficiale, cea mai lentă creștere din primul trimestru al anului 2023.

Vineri, cifrele separate au arătat că importurile de țiței ale Chinei au scăzut cu 2,3% în prima jumătate a acestui an.

Cu toate acestea, situația volatilă din Orientul Mijlociu continuă să ofere o primă geopolitică pentru petrol, deși capacitatea de rezervă amplă deținută de Arabia Saudită și de alți membri ai OPEC are un suport limitat pentru prețuri, spun analiștii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.