În timp ce cresc preţurile la energie, Norvegia își majorează exporturile de gaze naturale spre Europa

Producătorul norvegian de petrol şi gaze Equinor şi partenerii săi au obţinut permisiunea de a-şi majora exporturile de gaze naturale prin conductă, dinspre zăcămintele offshore Troll şi Oseberg spre Europa, în următoarele 12 luni, transmite Reuters.

Într-un comunicat de presă publicat luni, Equinor a precizat că Guvernul de la Oslo a autorizat o majorare combinată a livrărilor de gaze cu două miliarde de metri cubi pentru exerciţiul care începe la 1 octombrie 2021, majorare care va fi împărţită în mod egal între zăcămintele offshore Troll şi Oseberg. Ca urmare a majorării, volumul de producţie la zăcământul Troll va ajunge la 37 miliarde metri cubi de gaze naturale iar la zăcământul Oseberg volumul va ajunge la şase miliarde metri cubi, transmite Agerpres.

„Această autorizaţie ne permite să producem o cantitate mai mare de gaze naturale la aceste două importante zăcăminte în cursul toamnei şi pe întreaga perioadă a iernii”, a declarat directorul pentru gaze şi electricitate de la Equinor, Helge Haugane. „Credem că această majorare este foarte oportună deoarece Europa se confruntă cu o piaţă neobişnuit de dificilă pentru gazele naturale”, a adăugat Haugane.

Potrivit calculelor Reuters, o majorare a livrărilor cu două miliarde metri cubi este echivalentă cu aproximativ 2% din exporturile anuale de gaze naturale prin conductă ale Norvegiei.

În perioada care a trecut de la 1 octombrie anul trecut şi până în prezent, Norvegia a exportat spre Europa prin conducte o cantitate de aproximativ 106 miliarde metri cubi de gaze naturale. Exporturile pentru exerciţiul anterior, care s-a încheiat la 30 septembrie 2020, s-au ridicat la 105 miliarde metri cubi, conform datelor Refinitiv Eikon.

Săptămâna trecută, preţurile spot la gaze la hub-ul TTF din Olanda au atins un nivel record de 79 de euro pentru un Mehgawatt pe oră, adică mai mult de 960 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze, pe fondul gradului redus de umplere a depozitelor subterane din Europa. Creşterea preţurilor la energie a dus costurile la electricitate în Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii ani şi este puţin probabil ca situaţia să se schimbe până la finele anului, ceea ce înseamnă facturi mari cu încălzirea la iarnă pentru consumatori.

#gaze naturale #Norvegia #export #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.