În timp ce cresc preţurile la energie, Norvegia își majorează exporturile de gaze naturale spre Europa

Producătorul norvegian de petrol şi gaze Equinor şi partenerii săi au obţinut permisiunea de a-şi majora exporturile de gaze naturale prin conductă, dinspre zăcămintele offshore Troll şi Oseberg spre Europa, în următoarele 12 luni, transmite Reuters.

Într-un comunicat de presă publicat luni, Equinor a precizat că Guvernul de la Oslo a autorizat o majorare combinată a livrărilor de gaze cu două miliarde de metri cubi pentru exerciţiul care începe la 1 octombrie 2021, majorare care va fi împărţită în mod egal între zăcămintele offshore Troll şi Oseberg. Ca urmare a majorării, volumul de producţie la zăcământul Troll va ajunge la 37 miliarde metri cubi de gaze naturale iar la zăcământul Oseberg volumul va ajunge la şase miliarde metri cubi, transmite Agerpres.

„Această autorizaţie ne permite să producem o cantitate mai mare de gaze naturale la aceste două importante zăcăminte în cursul toamnei şi pe întreaga perioadă a iernii”, a declarat directorul pentru gaze şi electricitate de la Equinor, Helge Haugane. „Credem că această majorare este foarte oportună deoarece Europa se confruntă cu o piaţă neobişnuit de dificilă pentru gazele naturale”, a adăugat Haugane.

Potrivit calculelor Reuters, o majorare a livrărilor cu două miliarde metri cubi este echivalentă cu aproximativ 2% din exporturile anuale de gaze naturale prin conductă ale Norvegiei.

În perioada care a trecut de la 1 octombrie anul trecut şi până în prezent, Norvegia a exportat spre Europa prin conducte o cantitate de aproximativ 106 miliarde metri cubi de gaze naturale. Exporturile pentru exerciţiul anterior, care s-a încheiat la 30 septembrie 2020, s-au ridicat la 105 miliarde metri cubi, conform datelor Refinitiv Eikon.

Săptămâna trecută, preţurile spot la gaze la hub-ul TTF din Olanda au atins un nivel record de 79 de euro pentru un Mehgawatt pe oră, adică mai mult de 960 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze, pe fondul gradului redus de umplere a depozitelor subterane din Europa. Creşterea preţurilor la energie a dus costurile la electricitate în Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii ani şi este puţin probabil ca situaţia să se schimbe până la finele anului, ceea ce înseamnă facturi mari cu încălzirea la iarnă pentru consumatori.

#gaze naturale #Norvegia #export #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.