În timp ce cresc preţurile la energie, Norvegia își majorează exporturile de gaze naturale spre Europa

Producătorul norvegian de petrol şi gaze Equinor şi partenerii săi au obţinut permisiunea de a-şi majora exporturile de gaze naturale prin conductă, dinspre zăcămintele offshore Troll şi Oseberg spre Europa, în următoarele 12 luni, transmite Reuters.

Într-un comunicat de presă publicat luni, Equinor a precizat că Guvernul de la Oslo a autorizat o majorare combinată a livrărilor de gaze cu două miliarde de metri cubi pentru exerciţiul care începe la 1 octombrie 2021, majorare care va fi împărţită în mod egal între zăcămintele offshore Troll şi Oseberg. Ca urmare a majorării, volumul de producţie la zăcământul Troll va ajunge la 37 miliarde metri cubi de gaze naturale iar la zăcământul Oseberg volumul va ajunge la şase miliarde metri cubi, transmite Agerpres.

„Această autorizaţie ne permite să producem o cantitate mai mare de gaze naturale la aceste două importante zăcăminte în cursul toamnei şi pe întreaga perioadă a iernii”, a declarat directorul pentru gaze şi electricitate de la Equinor, Helge Haugane. „Credem că această majorare este foarte oportună deoarece Europa se confruntă cu o piaţă neobişnuit de dificilă pentru gazele naturale”, a adăugat Haugane.

Potrivit calculelor Reuters, o majorare a livrărilor cu două miliarde metri cubi este echivalentă cu aproximativ 2% din exporturile anuale de gaze naturale prin conductă ale Norvegiei.

În perioada care a trecut de la 1 octombrie anul trecut şi până în prezent, Norvegia a exportat spre Europa prin conducte o cantitate de aproximativ 106 miliarde metri cubi de gaze naturale. Exporturile pentru exerciţiul anterior, care s-a încheiat la 30 septembrie 2020, s-au ridicat la 105 miliarde metri cubi, conform datelor Refinitiv Eikon.

Săptămâna trecută, preţurile spot la gaze la hub-ul TTF din Olanda au atins un nivel record de 79 de euro pentru un Mehgawatt pe oră, adică mai mult de 960 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze, pe fondul gradului redus de umplere a depozitelor subterane din Europa. Creşterea preţurilor la energie a dus costurile la electricitate în Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii ani şi este puţin probabil ca situaţia să se schimbe până la finele anului, ceea ce înseamnă facturi mari cu încălzirea la iarnă pentru consumatori.

#gaze naturale #Norvegia #export #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.