În ultimele ore de mandat Donald Trump a grațiat 143 de persoane, printre care și fostul său consilier Steve Bannon

Donald Trump ar fi grațiat 143 de persoane în ultimele ore ale mandatului său de președinte, iar printre cei care au primit iertarea prezidențială se numără fostul său strateg Steve Bannon, dar și celebrități precum rapperul Lil Wayne și persoane cu condamnări pentru fapte grave de corupție. Totuși, Donald Trump n-ar fi mers până într-acolo, încât să-și acorde preventiv grațiere sieși și membrilor familiei sale, scrie The Washington Post. Nici avocatului său, Rudy Giuliani, căzut în dizgrație, nu i-ar fi acordat grațiere.

Foto: ABC11 Raleigh-Durham

Există însă niște prevederi ambigue în Constituție care i-ar permite președintelui să acorde grațieri „secrete”, fără a fi nevoit să le anunțe public și nici măcar să notifice Congresul, spun experți citați de The Guardian.

Înainte de a semna actele, cu puțin înainte de miezul nopții, președintele și-a petrecut ziua de marți frământându-se dacă să-i acorde sau nu clemență și lui Steve Bannon, fostul său colaborator apropiat, care este acuzat că a delapidat fonduri de caritate destinate construirii zidului de la granița cu Mexicul, au declarat surse de la Casa Albă citate de presa americană.

Fostul primar din Detroit, Kwame Kilpatrick, care ispășea o pedeapsă cu 28 de ani închisoare pentru corupție, beneficiază, de asemenea de iertare prezidențială, scriedigi24.

Printre alți grațiați se numără, potrivit Reuters, și Elliott Broidy, un fost activist care a strâns fonduri pentru Trump și care a recunoscut că a făcut ilegal lobby pe lângă guvernul SUA pentru a scăpa de o anchetă de care era vizat într-un scandal uriaș de corupție din Malaezia.

Cine este Steve Bannon

În ceea ce-l privește pe Steve Bannon, fostul strateg al campaniei lui Donald Trump din 2016, acesta urma să fie judecat în mai, după ce a fost arestat anul trecut în august, pe un iaht de lux în largul coastelor statului Connecticut, fiind acuzat că a delapidat peste un milion de dolari dintr-o campanie desfășurată online, We Build the Wall (Noi construim zidul), pe care i-ar fi folosit pentru a-și acoperi cheltuieli personale în valoare de sute de mii de dolari.

Steve Bannon, un ideolog de extremă-dreapta și susținător al supremației albilor, a fost fondatorul site-ului Breitbart, de aceeași orientare politică. A fost principalul consilier al lui Trump în primele sale 8 luni de mandat și strateg-șef la Casa Albă. Contul lui Bannon pe Twitter a fost șters de pe Twitter, în noiembrie anul trecut, după ce acesta a chemat la decapitarea doctorului Anthony Fauci și a fostului director FBI, Christopher Wray.

Relațiile dintre el și Trump s-au răcit după ce fostul consilier a părăsit Casa Albă și a făcut remarci critice la adresa președintelui într-o carte. Trump a spus că Bannon „și-a pierdut mințile”.

Grațierea prezidențială și actele de clemență nu implică nevinovăția persoanelor respective. Președinții se folosesc adesea de această prerogativă, la sfârșitul mandatului lor, pentru a-și ajuta aliații și donatorii. Numai că Donald Trump a dus la extrem această posibilitate. Printre alte persoane grațiate anterior se numără Michael Flynn, Roger Stone, George Papadopoulos și Paul Manafort, toți condamnați în urma anchetei privind intervenția Rusiei în alegerile americane din 2016, dar și Charles Kushner, tatăl ginerelui și consilierului său Jared Kushner, condamnat pentru fraudă.

Donald Trump ar vrea să-și facă partid

Donald Trump ar urma să părăsească Washingtonul miercuri dimineață, cu câteva ore înainte de învestirea lui Joe Biden ca al 46-lea preeșdinte al SUA. Trump va merge la reședința sa din Florida, în condițiile în care ar putea fi investigat de-acum pentru afacerile sale, dar și în Senat îl așteaptă un proces legat de implicarea în asaltul asupra Capitoliului din 6 inauarie, pentru care a fost pus sub acuzare de Camera Reprezentanților.

Dacă Trump va fi găsit vinovat în Senat, i-ar putea fi interzis dreptul de a candida din nou la președinție în 2024, în condițiile în care, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal, s-ar pregăti să-și lanseze propriul partid care ar urma să se numească Partidul Patrioților (Patriot Party).

#Prezident #Steve Bannon #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lcitația lansată de Termoelectrica pentru instalarea motoarelor de cogenerare este afectată de un deficit pe piața internațională a acestor echipamente, situație care a dus la creșteri de preț și la întârzieri mari de livrare, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, marii producători internaționali de motoare precum Siemens, Wärtsilä, MAN Turbo sau alți jucători globali au în prezent un backlog de producție de doi până la trei ani, fapt confirmat inclusiv la nivel de top management. Cererea de astfel de motoare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și a necesităților generate de războiul din Ucraina.

Dorin Junghietu a explicat că, începând cu perioada pandemiei COVID-19, lanțurile logistice globale au fost puternic afectate, iar producătorii mari de echipamente nu mai mențin stocuri în depozite, pentru a nu-și bloca resursele financiare. În acest context, oferta de motoare disponibile imediat este extrem de limitată.

Ministrul a subliniat că prețurile oferite la licitație nu mai pot fi comparate cu cele din 2020–2021, când a fost estimat bugetul inițial al proiectului. De atunci, costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, ceea ce a determinat unii participanți să vină cu oferte mai mari. Totuși, una dintre oferte, situată mult sub celelalte, a ridicat semne de întrebare, întrucât nu ar reflecta realitățile actuale ale pieței.

În același timp, cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de aproximativ 61–62 MW, față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii totale a proiectului. Chiar și așa, Junghietu a menționat că o ajustare de 15–20% față de bugetul inițial ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată este considerată excesivă.

Autoritățile au discutat situația cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind creșterea costurilor. În paralel, consultanții statului au realizat o evaluare suplimentară. „Suntem de acord că factorii care au dus la scumpiri sunt clari, însă acum trebuie să ajustăm costul la o valoare rezonabilă”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Dorin Junghietu, bugetul inițial al proiectului era de aproximativ 81 de milioane de euro, iar o ajustare de maximum 15–20% ar putea fi acceptabilă, ținând cont și de capacitatea suplimentară propusă. Ministerul Energiei a cerut prelungirea termenului contractual, pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel „decent”.

Ministrul a mai precizat că, în proiectele internaționale, construcția unei centrale de cogenerare durează, în mod obișnuit, între 36 și 48 de luni, în timp ce soluțiile containerizate pot reduce termenul de implementare. Soluția tehnică finală va juca un rol esențial în durata și costul proiectului.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile – negociere, reevaluare și ajustare – pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a concluzionat Dorin Junghietu.