În ultimele ore de mandat Donald Trump a grațiat 143 de persoane, printre care și fostul său consilier Steve Bannon

23 Ian. 2021, 09:29
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Realitatea.md
23 Ian. 2021, 09:29 // Au Bani //  Realitatea.md

Donald Trump ar fi grațiat 143 de persoane în ultimele ore ale mandatului său de președinte, iar printre cei care au primit iertarea prezidențială se numără fostul său strateg Steve Bannon, dar și celebrități precum rapperul Lil Wayne și persoane cu condamnări pentru fapte grave de corupție. Totuși, Donald Trump n-ar fi mers până într-acolo, încât să-și acorde preventiv grațiere sieși și membrilor familiei sale, scrie The Washington Post. Nici avocatului său, Rudy Giuliani, căzut în dizgrație, nu i-ar fi acordat grațiere.

Foto: ABC11 Raleigh-Durham

Există însă niște prevederi ambigue în Constituție care i-ar permite președintelui să acorde grațieri „secrete”, fără a fi nevoit să le anunțe public și nici măcar să notifice Congresul, spun experți citați de The Guardian.

Înainte de a semna actele, cu puțin înainte de miezul nopții, președintele și-a petrecut ziua de marți frământându-se dacă să-i acorde sau nu clemență și lui Steve Bannon, fostul său colaborator apropiat, care este acuzat că a delapidat fonduri de caritate destinate construirii zidului de la granița cu Mexicul, au declarat surse de la Casa Albă citate de presa americană.

Fostul primar din Detroit, Kwame Kilpatrick, care ispășea o pedeapsă cu 28 de ani închisoare pentru corupție, beneficiază, de asemenea de iertare prezidențială, scriedigi24.

Printre alți grațiați se numără, potrivit Reuters, și Elliott Broidy, un fost activist care a strâns fonduri pentru Trump și care a recunoscut că a făcut ilegal lobby pe lângă guvernul SUA pentru a scăpa de o anchetă de care era vizat într-un scandal uriaș de corupție din Malaezia.

Cine este Steve Bannon

În  ceea ce-l privește pe Steve Bannon, fostul strateg al campaniei lui Donald Trump din 2016, acesta urma să fie judecat în mai, după ce a fost arestat anul trecut în august, pe un iaht de lux în largul coastelor statului Connecticut, fiind acuzat că a delapidat peste un milion de dolari dintr-o campanie desfășurată online, We Build the Wall (Noi construim zidul), pe care i-ar fi folosit pentru a-și acoperi cheltuieli personale în valoare de sute de mii de dolari.

Steve Bannon, un ideolog de extremă-dreapta și susținător al supremației albilor, a fost fondatorul site-ului Breitbart, de aceeași orientare politică. A fost principalul consilier al lui Trump în primele sale 8 luni de mandat și strateg-șef la Casa Albă.  Contul lui Bannon pe Twitter a fost șters de pe Twitter, în noiembrie anul trecut, după ce acesta a chemat la decapitarea doctorului Anthony Fauci și a fostului director FBI, Christopher Wray.

Relațiile dintre el și Trump s-au răcit după ce fostul consilier a părăsit Casa Albă și a făcut remarci critice la adresa președintelui într-o carte. Trump a spus că Bannon „și-a pierdut mințile”.

Grațierea prezidențială și actele de clemență nu implică nevinovăția persoanelor respective. Președinții se folosesc adesea de această prerogativă, la sfârșitul mandatului lor, pentru a-și ajuta aliații și donatorii. Numai că Donald Trump a dus la extrem această posibilitate. Printre alte persoane grațiate anterior se numără Michael Flynn, Roger Stone, George Papadopoulos și Paul Manafort, toți condamnați în urma anchetei privind intervenția Rusiei în alegerile americane din 2016, dar și Charles Kushner, tatăl ginerelui și consilierului său Jared Kushner, condamnat pentru fraudă.

Donald Trump ar vrea să-și facă partid

Donald Trump ar urma să părăsească Washingtonul miercuri dimineață, cu câteva ore înainte de învestirea lui Joe Biden ca al 46-lea preeșdinte al SUA. Trump va merge la reședința sa din Florida, în condițiile în care ar putea fi investigat de-acum pentru afacerile sale, dar și în Senat îl așteaptă un proces legat de implicarea în asaltul asupra Capitoliului din 6 inauarie, pentru care a fost pus sub acuzare de Camera Reprezentanților.

Dacă Trump va fi găsit vinovat în Senat, i-ar putea fi interzis dreptul de a candida din nou la președinție în 2024, în condițiile în care, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal, s-ar pregăti să-și lanseze propriul partid care ar urma să se numească Partidul Patrioților (Patriot Party).

03 Sept. 2026, 19:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Sept. 2026, 19:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Discuții aprinse și schimburi dure de replici au avut loc în Comisia economie a Parlamentului în timpul examinării proiectului de lege cu privire la licențierea provizorie a importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase. Deputații din opoziție au acuzat majoritatea parlamentară PAS că ar fi modificat radical proiectul între prima și a doua lectură, după intervenția Guvernului, în beneficiul unor companii mari din sector. Este vorba de 31 octombrie față de 31 decembrie cum a fost votat proiectul în prima lectură.

Conflictul a izbucnit în momentul în care proiectul nr. 290 a fost supus votului în comisie, cu modificările formulate în baza avizului Guvernului. Deputații din opoziție, Sergiu Stefanco, Vasile Costiuc și Serghei Ivanov au reproșat că forma ajunsă la vot ar fi substanțial diferită de cea susținută anterior în prima lectură.

„De ce ați votat legea în prima lectură, iar în a doua lectură ați schimbat tot?”, a fost una dintre întrebările adresate în timpul disputei.

Unul dintre deputații opoziției, Sergiu Stefanco a susținut că proiectul ar fi fost modificat după intervenția unor companii cu interese în domeniu și a lansat acuzații inclusiv la adresa președintelui Comisiei economie, Radu Marian.

„Au votat legea în prima lectură, după care a venit avizul Guvernului și au modificat-o totalmente. […] Au venit cu o lege, au votat-o în prima lectură, au venit ordinele de la corporațiile mari și peste noapte au schimbat tot”, a declarat deputatul Vasile Costiuc de ka Democrația Acasă.

În timpul schimbului de replici a fost invocat și numele companiei Trans-Oil, opoziția a spus că modificările ar avantaja interesele marilor jucători din sector. Afirmațiile privind presupusa influență a companiilor asupra modificării proiectului au fost formulate de deputați în cadrul disputei și nu au fost însoțite, în fragmentul declarațiilor prezentat, de probe care să le confirme.

Discuția a degenerat ulterior într-un schimb de acuzații privind eventualele interese de afaceri ale unor deputați în agricultură și procesarea producției agricole.

Opoziția a mai susținut că modificările introduse în baza avizului Guvernului au schimbat atât de mult proiectul inițial încât autorii au ajuns în situația de a nu mai susține propria inițiativă.

„Ne-au pus în situația în care noi, cei din opoziție, n-am votat legea propusă de opoziție, pentru că, prin modificările Guvernului, au făcut absolut altă lege”, a afirmat deputatul Serghei Ivanov

În replică, pe parcursul ședinței au existat reproșuri privind posibile interese personale ale unor promotori ai proiectului în domeniul agricol, discuțiile fiind întrerupte în repetate rânduri de intervenții și schimburi tensionate de replici.

Proiectul nr. 290 vizează instituirea unui mecanism provizoriu de licențiere a importurilor unor culturi cerealiere și oleaginoase. Disputa din Comisia economie s-a concentrat în special asupra modificărilor operate după prima lectură și asupra impactului acestora asupra fermierilor, procesatorilor și marilor companii din sector.