În următorii ani, Philip Morris își va extinde investițiile în Republica Moldova

După perioada pandemică, anul 2022 a început cu o nouă criză – războiul din Ucraina. Pentru industria tutunului provocările au fost multiple – schimbarea lanțurilor de aprovizionare, riscuri ridicate de inflație, schimbări în politicile de reglementare și o creștere aproape dublă a vânzărilor ilicite la produsele de tutun.

În 2022, importatorii de tutun s-au confruntat cu probleme logistice, urmate de dificultăți în producție și livrare.

„La începutul războiului din Ucraina, fabrica de tutun Philip Morris din Harkov, care exporta țigări în 13 țări, inclusiv în Moldova, și-a încetat activitatea. Compania a fost nevoită să transfere producția de țigări pentru piața moldovenească în Turcia, ceea ce a implicat costuri de producție suplimentare. Problema aprovizionării s-a făcut simțită, a fost dificil să mutăm simultan toată producția. Gama completă a devenit disponibilă abia în octombrie 2022, ceea ce a afectat cota noastră de piață la țigările tradiționale cu peste 5%”, a declarat Elena Naumenko, directorul Philip Morris Moldova, într-un interviu pentru publicația Logos Press.

Directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko a declarat că noile realități au afectat atât vânzările, cât și cota de piață. În pofida acestor greutăți, compania a reușit rapid să se adapteze și să găsească soluții eficiente. În toată această perioadă, Philip Morris Moldova nu și-a redus activitatea, dar dimpotrivă, intenționează să extindă investițiile în piața moldovenească.

Anul trecut, Philip Morris Moldova a inițiat transferul Centrului de asistență pentru utilizatorii dispozitivelor de încălzire a tutunului din România în Republica Moldova. În 2023, compania va finaliza constituirea acestui centru și îl va face funcțional pe deplin, analizând și opțiunea de extindere a serviciilor, inclusiv pentru alte piețe. Astfel, Philip Morris vrea să contribuie la economia țării prin investiții și crearea a noi locuri de muncă.

„După ceea ce s-a întâmplat cu fabrica noastră din Ucraina, am analizat piața locală, la nivel de oportunități de investiții și ne dorim să relocăm o parte din producere aici, în Moldova. Acest pas va influența în mod eficient logistica noastră și va susține economia țării. La moment nu sunt pregătită să ofer mai multe detalii pentru că suntem la o etapă incipientă, dar depunem un mare efort ca foarte curând să definitivăm și atunci voi putea oferi mai multă informație”, a declarat Elena Naumenko.

Aceste planuri sunt o continuare a atitudinii și comportamentului pe care îl are Philip Morris în Moldova, în calitate de investitor străin. În pofida tuturor problemelor, în anul 2022, compania a achitat 1 miliard de lei în bugetul Republicii Moldova.

„Aș vrea să remarc faptul că, în Moldova, Philip Morris nu este doar un importator. Noi suntem o companie cu procese operaționale depline, care se ocupă de import, distribuție și dezvoltarea rețelei de magazine de dispozitive de încălzire a tutunului. În total, PMI a creat peste 100 de locuri de muncă. În același timp, noi susținem afacerile conexe – lucrăm cu peste 140 de companii, care oferă servicii nu doar în domeniul distribuției și vânzărilor, ci și în cel al închirierii spațiilor, întreținerii punctelor de vânzare, tipăririi, consultanței, inclusiv servicii juridice. Anul trecut, aceste servicii au ajuns la valoarea de 142 de milioane de lei”, a subliniat Elena Naumenko.

Directorul Philip Morris Moldova a declarat că pentru orice investitor străin este importantă existența unui mediu de afaceri predictibil. Acesta permite nu doar dezvoltarea companiei pe termen scurt, dar și planificarea investițiilor pe termen mediu și lung.

„Pentru noi este foarte importantă predictibilitatea autorităților de reglementare, precum și dialogul constructiv dintre autorități și industrie. În acest an va fi elaborat calendarul accizelor pentru următorii trei ani. Sperăm că, la elaborarea acestuia se va ține cont de realitățile pieței moldovenești și va fi adoptat un parcurs echilibrat pe componenta fiscală. Politica fiscală prevede ca, până în 2025, cota accizei să fie de cel puțin 90 de euro pentru 1.000 de țigarete, indiferent de prețul mediu de vânzare cu amănuntul. Acum, acciza a ajuns la 58 de euro, iar majorarea acesteia până la 90 de euro în doar doi ani este prea riscantă. Piața va avea de suferit simțitor, cu toate consecințele ulterioare, atât pentru agenții economici, cât și pentru economia țării”, a adăugat sursa citată.

De asemenea, Elena Naumenko a abordat în cadrul interviului problema implementării sistemului de urmărire a produselor din tutun „Track and trace”. În opinia sa, inițiativa este bună, iar perioada de implementare adoptată, de 36 de luni, este una optimă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#philip moris #investiție #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.