Inaugurarea proiectului GIZ: ,,Accelerarea adoptării bunelor practici privind dezvoltarea durabilă mediului școlar"

Astăzi, 20 septembrie 2021, la Chișinău a avut loc ședința introductivă privind inaugurarea proiectului finanțat de către GIZ: ,,Accelerarea adoptării bunelor practici privind dezvoltarea durabilă mediului școlar”. Proiectul va fi implementat de către AO Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile în parteneriat cu Agenția pentru Eficiență Energetică și Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

Obiectivul principal al proiectului este crearea unui model de planificare durabilă pentru îmbunătățirea mediului fizic școlar, scopul fiind de a gestiona în mod competent resursele și facilitățile școlare (energie, deșeuri, apă, amenajarea teritoriului, achiziții verde, utilizarea de materiale ecologice etc.), precum și diverse întrebări sociale și financiare asociate, durata implementării fiind august 2021-iulie 2022. Impactul așteptat al implementării proiectul dat este:

Nivelul de confort în încăperile școlilor îmbunătățit datorită practicilor bune adoptate;
Economii de costuri datorate consumului redus de resurse și gestionării îmbunătățite a școlii, inclusiv terenuri și facilități;
Oportunități de dezvoltare profesională și personală pentru personalul întregii școli și, mai larg, pentru comunitate;
Școala care servește ca model pentru sustenabilitatea în cadrul comunității, încurajând participarea, incluziunea și interacțiunea cu membrii comunității, promovând în același timp vocea elevilor și abilități de lider;
Crearea de parteneriate comunitare, care îmbogățesc programul unei școli și adaugă valoarea cu expertiză și sprijin, conectând în același timp școala la alte inițiative comunitare, a îmbunătăți nivelul de confort în încăperile școlilor datorită practicilor bune adoptate.

Proiectul ,,Accelerarea adoptării bunelor practici privind dezvoltarea durabilă mediului școlar” va evalua mediul fizic școlar și să elaboreze Planul de Acțiuni de Dezvoltare Durabilă dar și va implementa proiectele demonstrative mici pentru obținerea succesului într-unul dintre domeniile de interes. Astfel va fi posibilă formarea capacităților membrilor interesați ai comunității școlare prin Crearea unei echipe de comunicare în fiecare dintre școli pentru a prezenta talentele și pasiunile de mediu ale elevilor.

Potrivit informațiilor, proiectul își propune ca modelul de planificare durabilă pentru școli, cu accent pe energie și mediu, pilotat în 10 școli și mecanismele de planificare, să fie adaptate și bine gestionate de părțile interesate locale iar peste circa 1000 de persoane (elevi, profesori, parinți) să-și sporească gradul de conștientizare cu privire la problemele de mediu și la modalitățile de abordare a acestora. Copiii, părinții, profesorii să fie inspirați să integreze principiile durabilității în propriile lor stiluri de viață și comunități.

AEE are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#dezvoltare durabila #GIZ #mediu scolar #proiect #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.