Îndemn către Dl.Thomas Moser să respecte Republica Moldova și legile acesteia

Compania Bemol Retail a venit cu un mesaj către public și instituțiile mass-media „în contextul informațiilor care au fost publicate ieri de anumite surse media (publicații plătite) și având în vedere faptul că poziția companiei nu a fost solicitată de către unele dintre acestea, iar altele au publicat distorsionat mesajul sau poziția incompletă”.

În acest sens, compania consideră necesar să facă următoarea declarație publică:

În ultimii 7 ani, opinia publică a fost manipulată și dezinformată cu privire la starea reală a lucrurilor și esența proceselor de judecată. Mai mult decât atât, la anumite etape în acest proces, au fost implicate forțe politice, diplomați străini și funcționari ai unor organizații internaționale, care, prin influențe abuzive și contrare legii, au condus la tergiversarea artificială a acestora.

În anul 2019, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, Dl. Thomas Moser a fost găsit vinovat de cauzare de prejudicii companiei Bemol Retail prin escrocherie și administrare ineficientă a acesteia (Decizia Curții de Apel Chișinău). În cadrul executării acestei hotărâri de reparare a prejudiciului în favoarea companiei Bemol, cazul a fost transmis spre executare unui executor judecătoresc. Dl. Thomas Moser și companiile sale au înaintat recurs împotriva acțiunilor procesuale ale executorului judecătoresc atât în Moldova cât și în Olanda și, respectiv, au pierdut aceste cazuri (Decizia Curții de Apel Chișinău-1, Decizia Curții de Apel Chișinău-2 și Decizia Curții din Amsterdam). În vederea eschivării de la executarea hotărârii judecătorești, Dl. Thomas Moser a părăsit Republica Moldova și continuă să manipuleze opinia publică, recurgând la metodele sale obișnuite – protecționism politic și dezinformare.

Constatăm faptul că apelurile la implicarea instituțiilor statului în procedurile legale sunt contrare fundamentelor statului de drept și principiilor democrației. Condamnăm acest tip de abordare față de sistemul judiciar moldovenesc și instituțiile statului din partea Dlui Thomas Moser și a companiilor sale – ceea ce nu și-au permis în Olanda, după ce au pierdut în fața Curții din Amsterdam. Publicul și mass-media ar trebui să contracareze încercările politicienilor și ale puterii executive de a interveni în sistemul judiciar, deoarece astfel de acțiuni sau apeluri duc la subminarea bazelor statalității, statului de drept și democrației.

Nici aceste atacuri și încercări de manipulare, precum nici cele viitoare, nu ne vor opri, astfel cum nu ne-au putut opri nici cele precedente. Îl îndemnăm pe Dl. Thomas Moser să respecte Republica Moldova și legile ei.

Vom continua acțiunile legale și, în acest sens, aducem în atenția publicului următoarele:

În anul 2004, în baza unui Acord de investiții încheiat cu Guvernul Republicii Moldova, una dintre companiile din grupul de companii deținut de D-l R. Aliyev a devenit proprietarul Portului Giurgiulești. În cadrul îndeplinirii obligațiilor de investiții, până în 2011, aproximativ 52 de milioane de dolari SUA au fost investiți în dezvoltarea Portului.

În 2011, abuzând de încrederea care i-a fost acordată, Dl. Thomas Moser și-a însușit în mod ilegal una dintre companiile care i-au fost încredințate spre conducere (Danube Logistics SRL, Portul Giurgiulești), trecând-o pe numele lui contra unei sume de 344 USD.

Cu scopul de a returna Portul proprietarului său legal, acționarul grupului de companii, din care face parte Bemol Retail, a inițiat anumite procese de judecată și alte proceduri legale atât în Moldova, cât și în străinătate.

Anexe:

Decizia Curții de Apel Chișinău din 12.11.2018:

https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/e0d8e588-71f4-e811-80d6-0050568b7027

Decizia Curții de Apel Chișinău din 12.05.2020:

https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/9f12367d-968a-4bf2-8015-419336b88330

Decizia Curții de Apel Chișinău din 03.11.2020:

https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/0bb8fb77-e60f-4899-9d1a-6106ec1505db

Hotărârea judecătorească Amsterdam din 14.10.2020:
Orig: https://www.mold-street.com/bma_userfiles/file/Decizie%20Amsterdam_14_10_2020_original.pdf
Ro: https://www.mold-street.com/bma_userfiles/file/Decizie%2014%20octombrie%20Curtea%20din%20Amsterdam%20Danube%2

#Portul Giurgiulesti #Thomas Moser #Danube Logistics SRL

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.