Joburi de viitor: (61) Inginer de soluții de securitate biometrică

03 Mart. 2021, 15:14
 // Categoria: Carieră // Autor:  Realitatea.md
03 Mart. 2021, 15:14 // Carieră //  Realitatea.md

În viitor va trebuie să uiți de zilele în care ți-ai pierdut cheile, ți-ai uitat o parolă și ți-a fost furată identitatea.

Inginer de soluții de securitate biometrică: Responsabilități/Atribuții

Un inginer de soluții de securitate biometrică creează semnături biometrice individualizate pentru a fi utilizate în toate punctele de acces fizice și digitale securizate, cum ar fi serviciile bancare online și accesul la domiciliu, birou sau mașină.
Biometria măsoară atributele fizice și comportamentale, cum ar fi amprentele digitale, imaginile irisului și retinei, scanarea feței și a mâinilor, recunoașterea vocii și tiparele obișnuite de comportament.
Furtul de identitate nu va mai fi posibil, deoarece sistemele de acces vor necesita mai multe măsurări biometrice desemnate aleatoriu pentru a confirma identificarea.
Inginerul de soluții de securitate biometrică determină ce senzori sunt adecvați pentru soluția de securitate, apoi aplică soluții software pentru a analiza și a se potrivi cu factorii de autentificare. Securitatea biometrică se integrează cu sistemele generale de securitate ale unei clădiri sau ale unui sistem virtual.

Inginer de soluții de securitate biometrică: Abilități

Inginerii de soluții de securitate biometrică vor lucra confortabil atât cu software cât și cu hardware și vor înțelege utilizarea biometriei pentru a dezvolta soluții de identificare unice. Vor fi persoane practice și se vor bucura de gadgeturi și electronice. De asemenea, vor înțelege sistemele și vor putea comunica bine cu colegii din alte domenii de securitate pentru a se asigura că biometria își ocupă locul într-o suită de măsuri de securitate.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.