Cu ușile închise și fără acces pentru presă, deputații aprobă noi numiri la Curtea Supremă de Justiție

03 Mart. 2021, 12:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
03 Mart. 2021, 12:42 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Judecătoarea Tamara Chișca-Doneva, care a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” și a dus la obligarea statului de către CtEDO să achite prejudicii de până la 3,6 mln. de euro, ar putea fi unul dintre următorii vicepreședinți la CSJ. Un raport pozitiv în acest sens a fost aprobat astăzi, 3 martie, în cadrul ședinței Comisiei juridică, numiri şi imunități, care a avut loc cu ușile închise.

Deputatul Fracțiunii PAS, Blocul ACUM, Sergiu Litvinenco, și-a exprimat speranța că deputații din plenul Parlamentului nu vor vota pentru numirea Tamarei Chișca-Doneva la funcția de vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție.

„Teoretic, plenul Parlamentului poare respinge numirea doamnei în calitate de vicepreședintă la CSJ, însă după cum se vede, majoritatea Șor-Dodon este beton. Când te uiți cum funcționează această majoritate și ce decizii iau, îți dai seama că dizolvarea parlamentului este iminentă”, a declarat Litvinenco.

Realitatea.md precizează că Tamara Chișca-Doneva este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție din 2003. În prezent, ea deține interimatul funcției de preşedinte al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie.

Și deputatul Pltaformei DA, Dinu Plângău și-a expus dezacordul cu privire la modul în care a fost organizată ședința Comisiei juridică, numiri şi imunități.

De asemenea, judecătorii Nadejda Toma și Ghenadie Plămădeală au primit undă verde pentru a fi înaintați în fața plenului pentru funcțiile de vicepreședinte(Nadejda Toma) și judecător(Ghenadie Plămădeală) la CSJ.

Totodată, numirea lui Nicolae Șova și Anatolie Minciună rămâne la latitudinea plenului în contextul în care comisia parlamentară nu au găsit un numitor commun.

15 Sept. 2026, 09:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Sept. 2026, 09:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au rămas la un nivel modest în lunile iulie–august 2026, perioadă care, în mod tradițional, nu este una activă pentru comerțul cu această cultură. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în cele două luni au fost exportate 24.944 de tone de porumb, cu 24% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când volumul s-a ridicat la 20.044 de tone.

În același timp, prețul mediu de export a continuat tendința ascendentă din ultimii ani și a ajuns la 4,34 lei pentru un kilogram, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2023 încoace.

Economistul precizează că volumele exportate în iulie și august reprezintă, în mare parte, ultimele stocuri ale sezonului agricol 2025/2026. În total, în perioada octombrie 2025 – august 2026, Republica Moldova a exportat aproximativ 375.000 de tone de porumb.

Cei mai mari doi exportatori în lunile iulie–august au fost „OROM-IMEXPO” SRL, cu 6.208 tone, echivalentul a circa 25% din total, și „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 5.154 de tone, sau 21%. Împreună, cele două companii au asigurat peste 45% din întregul volum exportat în această perioadă.

În clasamentul exportatorilor urmează „ANVAR-COM” SRL, cu 4.080 de tone, „AVVATERRA-SM” SRL, cu 3.514 tone, și „ANCOM-AGRO” SRL, cu 3.126 de tone.

Libanul a fost principala destinație pentru porumbul moldovenesc în lunile iulie–august 2026. Pe această piață au ajuns 12.519 tone, adică peste jumătate din totalul exporturilor din perioada analizată. Prețul mediu pentru livrările către Liban a fost de 4,44 lei/kg.

Pe locul al doilea s-a situat Ucraina, cu 4.172 de tone, reprezentând aproximativ 17% din total. Potrivit lui Iurie Rija, aceste livrări nu înseamnă însă că porumbul a fost destinat consumului pe piața ucraineană.

„În realitate, porumbul moldovenesc ajunge în Ucraina prin portul Reni, de unde este reexpediat mai departe, pe cale fluvială sau maritimă, către alte destinații”, explică economistul.

Mai mult, exporturile către Ucraina au avut loc exclusiv în prima săptămână a lunii iulie, într-o perioadă în care ruta logistică prin Reni încă funcționa. Ulterior, acest traseu a fost afectat de blocajele logistice semnalate în regiune.

Alte destinații importante pentru porumbul moldovenesc au fost Turcia, cu 3.729 de tone, și Grecia, cu 3.126 de tone.

Datele arată că, deși volumul exporturilor din iulie–august a fost mai mare decât anul trecut, ritmul rămâne unul redus, specific finalului de sezon, în timp ce prețul mediu de export continuă să urce.