Industria germană a cărnii de porc pierde teren în fața vegetarienilor și a costurilor mari de producție

04 Iun. 2023, 21:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iun. 2023, 21:18 // Actual //  bani.md

Industria cărnii de porc din Germania se confruntă cu o scădere dramatică a cererii, într-o ţară care odată avea cel mai mare consum per capita, pe fondul pestei porcine africane, al problemelor economice interne şi al prevederilor referitoare la bunăstarea animalelor, toate acestea punându-i în dificultate pe fermierii și pe producătorii locali de mezeluri.

Industria cărnii evoluează în funcţie de preferinţele consumatorilor, transmite Bloomberg, prezentând cazurile unor afaceri germane de succes, care acum se zbat să rămână pe piață.

Dacă în 2007 un german obişnuit consuma 40 de kilograme de carne de porc pe an, în 2022 a scăzut la 29 de kilograme, în timp ce consumul de carne de pasăre şi vită a rămas mai mult sau mai puţin constant.

Efectivele de porci din Germania au scăzut cu aproape o cincime în perioada noiembrie 2020-noiembrie 2022, la fel ca şi numărul de crescători de porci.

Costuri tot mai ridicate pentru producătorii locali

Timp de două decenii o fabrică de mezeluri din Vorden, un oraş din nordul Germaniei, a produs un fel de parizer sub formă de ursuleţ, denumit Barchenwurst, preferat de copiii din întreaga ţară, însă creşterea costurilor de producţie şi diminuarea cererii de carne de porc a obligat operatorul să închidă fabrica în urmă cu câteva săptămâni.
Pe lângă diminuarea cererii, Eckhart Neun, un măcelar din oraşul Gedern, în apropiere de Frankfurt, menţionează şi creşterea preţurilor la energie, îngrăşăminte şi nutreţ care pun presiune asupra micilor firme cum este a sa.

„Este un efect de domino, un lucru duce la altul”, spune Neun, care este şi vicepreşedintele Asociaţiei măcelarilor germani.

Potrivit lui Frank Greshake, reprezentantul Camerei Agricole din landul Renania de Nord-Westfalia, landul cu cel mai mare număr de ferme de porci, germanii aleg în general diete cu mai puţină carne de porc.

Consumul cărnii de porc, din ce în ce mai scăzut în Europa

Numărul de persoane din Germania care se declară ca fiind vegetarieni a crescut după 2020, potrivit unui raport publicat anul trecut de Ministerul federal al Agriculturii, iar 44% declară că urmează o dietă „flexitariană” care înseamnă un consum limitat de carne.
Carnea de porc îşi pierde atractivitatea în diferite părţi ale lumii, însă tendinţa este una mai pronunţată în Europa.

În 2023, consumul de carne de porc în UE este aşteptat să scadă la cel mai redus nivel din ultimele două decenii, iar în decurs de doi ani producţia ar urma să scadă cu aproximativ o zecime.

Cu toate acestea, situaţia din Germania este una deosebită, în condiţiile în care producătorii de carne de porc se confruntă cu o „furtună perfecta” creată de tendinţele economice, modificările demografice şi culturale, precum şi consecinţele unor crize sanitare care au decimat atât producţia cât şi cererea de carne de porc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!