Industria germană a cărnii de porc pierde teren în fața vegetarienilor și a costurilor mari de producție

04 Iun. 2023, 21:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iun. 2023, 21:18 // Actual //  bani.md

Industria cărnii de porc din Germania se confruntă cu o scădere dramatică a cererii, într-o ţară care odată avea cel mai mare consum per capita, pe fondul pestei porcine africane, al problemelor economice interne şi al prevederilor referitoare la bunăstarea animalelor, toate acestea punându-i în dificultate pe fermierii și pe producătorii locali de mezeluri.

Industria cărnii evoluează în funcţie de preferinţele consumatorilor, transmite Bloomberg, prezentând cazurile unor afaceri germane de succes, care acum se zbat să rămână pe piață.

Dacă în 2007 un german obişnuit consuma 40 de kilograme de carne de porc pe an, în 2022 a scăzut la 29 de kilograme, în timp ce consumul de carne de pasăre şi vită a rămas mai mult sau mai puţin constant.

Efectivele de porci din Germania au scăzut cu aproape o cincime în perioada noiembrie 2020-noiembrie 2022, la fel ca şi numărul de crescători de porci.

Costuri tot mai ridicate pentru producătorii locali

Timp de două decenii o fabrică de mezeluri din Vorden, un oraş din nordul Germaniei, a produs un fel de parizer sub formă de ursuleţ, denumit Barchenwurst, preferat de copiii din întreaga ţară, însă creşterea costurilor de producţie şi diminuarea cererii de carne de porc a obligat operatorul să închidă fabrica în urmă cu câteva săptămâni.
Pe lângă diminuarea cererii, Eckhart Neun, un măcelar din oraşul Gedern, în apropiere de Frankfurt, menţionează şi creşterea preţurilor la energie, îngrăşăminte şi nutreţ care pun presiune asupra micilor firme cum este a sa.

„Este un efect de domino, un lucru duce la altul”, spune Neun, care este şi vicepreşedintele Asociaţiei măcelarilor germani.

Potrivit lui Frank Greshake, reprezentantul Camerei Agricole din landul Renania de Nord-Westfalia, landul cu cel mai mare număr de ferme de porci, germanii aleg în general diete cu mai puţină carne de porc.

Consumul cărnii de porc, din ce în ce mai scăzut în Europa

Numărul de persoane din Germania care se declară ca fiind vegetarieni a crescut după 2020, potrivit unui raport publicat anul trecut de Ministerul federal al Agriculturii, iar 44% declară că urmează o dietă „flexitariană” care înseamnă un consum limitat de carne.
Carnea de porc îşi pierde atractivitatea în diferite părţi ale lumii, însă tendinţa este una mai pronunţată în Europa.

În 2023, consumul de carne de porc în UE este aşteptat să scadă la cel mai redus nivel din ultimele două decenii, iar în decurs de doi ani producţia ar urma să scadă cu aproximativ o zecime.

Cu toate acestea, situaţia din Germania este una deosebită, în condiţiile în care producătorii de carne de porc se confruntă cu o „furtună perfecta” creată de tendinţele economice, modificările demografice şi culturale, precum şi consecinţele unor crize sanitare care au decimat atât producţia cât şi cererea de carne de porc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.