INFLAȚIA face ravagii peste tot în Europa de Est. Ce se întâmplă în Polonia, Cehia și Ungaria?

13 Sept. 2021, 12:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Sept. 2021, 12:33 // Actual //  MD Bani

Inflaţia deja record continuă se accelereze în Ungaria şi Cehia, deşi băncile centrale de acolo au încercat s-o oprească cu majorarea dobân­zilor, iar analiştii se aşteaptă ca banca centrală poloneză să înceapă să facă acelaşi lucru în această toamnă, poate în noiembrie, scrie Ziarul Financiar.

Dobânzi ţinute în loc, deşi inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, explicaţii că dacă este scumpit acum creditul este pusă în pericol revenirea economiei – ultima şedinţă de politică monetară a băncii centrale a Poloniei nu pare să fi adus nimic în plus faţă de altele dacă este privită superficial.

În timp ce Ungaria şi Cehia au încercat să domolească, fără prea mare succes, actualul val de inflaţie prin creşterea dobânzilor de po­litică monetară, oficialii băncii centrale polo­neze au preferat să continue să alimenteze creşterea economică cu credit ieftin, adică să menţină dobânzile de politică monetară la actualele niveluri minime.

Însă printre comentariile oficialilor din presa locală a fost descoperit ceva ieşit din comun. Banca a început să-şi retragă progra­mul de stimulare a creşterii economice prin achiziţii de obligaţiuni, sau de datorii.

La fel a făcut şi banca centrală a Ungariei odată cu creşterea dobânzilor pentru a aduce sub control cea mai puternică inflaţie din Uniunea Europeană.  Acum, banca naţională a Ungariei are cele mai agresive măsuri de înăsprire a politicii monetare din Europa, fiind şi prima care a acţionat în acest sens.

În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski a explicat că cea mai rapidă inflaţie din ultimii 20 de ani nu este suficientă pentru a da startul la creşterea dobânzilor, notează Bloomberg. Dobânda principală este la 0,1% de un an şi jumătate. Glapinski, văzut ca un aliat al guvernului PiS, considerat populist (astfel de guverne au tendinţa de a hrăni creşterea economică cu credit ieftin, adică cu datorie), a spus că trebuiesc îndeplinite trei criterii pentru a pune capăt politicii monetare ultralaxe: creştere economică puternică, o piaţă a muncii favorabilă şi inflaţie ridicată. Altfel, creşterea prematură a dobânzilor, doar pentru că inflaţia accelerează din cauza unor factori trecători precum întreruperile din lanţurile de aprovizionare şi nu din cauza cererii, ar fi periculoasă şi ar reduce activi­tatea firmelor şi competitivitatea prin apre­cierea zlotului, a avertizat Glapinski. Analiştii de la Bank Millennium spun că aceste condiţii vor fi îndeplinite, probabil, la finalul toamnei. „Următoarele valuri ale pandemiei nu ar trebui să perturbe semnificativ economia.  Dar o piaţă a muncii îngustă şi creşterile salariale vor face mai mari presiunile de pe partea cererii, ceea ce înseamnă că inflaţia va sta peste ţinta băncii centrale“, apreciază Grzegorz Maliszewski, analist la Bank Millennium.

Însă din comentariile din presă ale şefului băncii centrale poloneze de după ultima şedinţă de politică monetară publicul şi investitorii au putut afla că instituţia a făcut deja un pas spre înăsprirea politicii monetare ñ retragerea programului de achiziţii de active, de quantitative-easing.

„Banca centrală nu ignoră inflaţia şi nu îi va permite să devină persistentă“, a spus Glapinski.

Preţurile de consum au crescut cu 5,4% în august, cel mai rapid ritm din UE. Mulţi dintre membrii consiliului de politică monetară al băncii centrale au propus, fără succes, de mai mult timp creşteri marginale ale dobânzilor. Analişti de la Erste şi ING cred că banca va acţiona în acest sens în noiembrie.

În Cehia, inflaţia a trecut în august de 4%, de la 3,4% în luna anterioară, şi a atins cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Cota este mai mică decât cea a Ungariei sau Poloniei, însă este uriaşă pentru o economie matură cum este cea cehă. Economiile mature cresc de obicei mai încet decât cele emergente, iar inflaţia ar trebui să fie, în mod normal, mai lentă. Banca centrală a Cehiei a început să înăsprească politica monetară imediat după cea a Ungariei, iar acum se pune problema dacă nu cumva este nevoie de majorări mai mari ale dobânzilor. Analiştii cred că instituţia va face acest lucru deoarece se teme ca nu cumva populaţia şi afacerile să înceapă să se teamă de preţuri şi mai mari. Unul dintre oficialii băncii centrale a asigurat că inflaţia va începe să dea înapoi până la sfârşitul anului viitor.

Inflaţia a depăşit ţintele băncilor centrale şi aşteptările acestora atât în Polonia şi Cehia, cât şi în Ungaria. În această din urmă ţară, creşterea preţurilor de consum a accelerat la 4,9% în august, de la 4,6% în iulie, unde se retrăsese de la 5,3% în iunie după ce banca centrală a pornit mecanismul de scumpire a creditului. Mâncarea s-a scumpit cu 3,7%. Confruntate cu o penurile de forţă de muncă, cu nevoia de a majora salariile şi cu costuri mai ridicate cu materiile prime, restaurantele au crescut preţurile. Serviciile lor s-au scumpit cu 8%, scrie bne IntelliNews. Un partid de opoziţie sugerează că intervenţiile băncii centrale au fost prea timide şi ineficiente. De asemenea, un lider ar formaţiuni a acuzat guvernul că încearcă să sperie alegătorii cu minciuni cum că opoziţia vrea să majoreze taxele în timp ce chiar Budapesta tolerează o inflaţie ridicată, care reprezintă o taxare mascată a populaţiei. Un oficial al guvernului a replicat că inflaţia este o consecinţă a revenirii economice puternice, care este misiunea executivului, în timp ce banca centrală este cea responsabilă cu ţinerea sub control a preţurilor. Deşi a fost aliat în guvern şi chiar prieten cu premierul Viktor Orban, guvernatorul băncii centrale maghiare Gyorgy Matolcsy a început să-i critice politicile, pe care până la actuala criză i le-a susţinut.

17 Nov. 2026, 13:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 13:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă va constitui 12.636 de lei în anul 2027, însă anumite categorii de persoane vor putea beneficia de o reducere de 75% și vor achita doar 3.160 de lei. Prevederile se regăsesc în proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul viitor, elaborat de autorități.

Potrivit documentului, prima de asigurare medicală achitată în sumă fixă este menținută la 12.636 de lei, deși aplicarea formulei generale de calcul, în baza salariului mediu lunar prognozat de 18.800 de lei și a cotei de 9%, ar genera o sumă de 20.304 lei.

Autoritățile explică menținerea primei la un nivel mai redus prin posibilitățile financiare limitate ale unor categorii de populație.

De polița medicală la preț redus de 3.160 de lei în 2027 vor putea beneficia proprietarii și arendașii de terenuri agricole, fondatorii de întreprinderi individuale care nu sunt angajați, titularii patentei de întreprinzător, persoanele care desfășoară activități independente în comerțul cu amănuntul, cele care dau în chirie locuințe, automobile sau alte bunuri, persoanele care achiziționează produse agricole și horticole, cetățenii neangajați și neasigurați de Guvern, precum și anumite categorii de cetățeni străini cu drept de ședere în Republica Moldova. Pentru a beneficia de reducere, persoanele eligibile trebuie să achite prima de asigurare până la 31 martie 2027 și să îndeplinească celelalte condiții prevăzute de legislație.

În schimb, pentru persoanele încadrate în categoriile prevăzute la punctele 2 și 2¹ din aceeași anexă, prima va constitui 12.636 de lei, inclusiv în cazul achitării în termen.

O prevedere distinctă îi vizează pe nomazii digitali. Aceștia sunt excluși din mecanismul de reducere la 3.160 de lei și vor putea obține statutul de persoană asigurată numai după achitarea integrală a primei de 12.636 de lei.

De asemenea, proiectul stabilește condiții pentru cetățenii Republicii Moldova care nu fac parte din categoriile de plătitori prevăzute de legislație și care pot demonstra că s-au aflat peste hotarele țării mai mult de 183 de zile calendaristice în cursul anului. După expirarea termenului legal de achitare, aceștia vor putea obține statutul de persoană asigurată prin plata integrală a primei de 12.636 de lei.

Pentru persoanele angajate, contribuția procentuală la asigurarea medicală obligatorie va rămâne la nivelul de 9% din salariu și din alte recompense supuse contribuției.

Potrivit notei de fundamentare, autoritățile estimează că, în 2027, încasările din primele de asigurare medicală achitate în sumă fixă vor ajunge la 521,1 milioane de lei, în creștere cu 136,2 milioane de lei sau 35,4% față de suma aprobată pentru 2026.

În același timp, contribuțiile procentuale reținute din salarii și alte recompense ar urma să genereze 11,85 miliarde de lei, cu aproximativ 1,37 miliarde de lei mai mult decât în anul curent.

În ansamblu, bugetul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru 2027 este estimat la venituri de aproape 21 de miliarde de lei și cheltuieli de 21,3 miliarde de lei, fiind prevăzut un deficit de 300 de milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită din soldul mijloacelor financiare disponibile la începutul anului.