Inflația galopantă pune în dificultate Europa Centrală și de Est

07 Nov. 2022, 13:13
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Nov. 2022, 13:13 // Actual //  MD Bani

În timp ce inflaţia ar urma în mare măsură să se modereze într-un an, în Europa occidentală, există un sentiment crescând că preţurile ridicate din Europa Centrală se vor menţine o perioadă de timp mai îndelungată, se arată într-o analiză realizată de Reuters.

Cele mai recente date privind inflaţia în regiune variază de la aproape 16% în România la peste 20% în Ungaria, mult peste coridorul ţintă al băncilor centrale, de la 1% la 4%.

În Ungaria, preţurile la pâine şi lactate au crescut în ritm anual cu aproximativ 70% în septembrie, în timp ce preţul zahărului în Polonia a urcat cu 50%, unele magazine operând cu stocuri scăzute în vară, în aşteptarea majorării preţurilor, scrie Agerpres.

În timp ce sindicatele cer majorări semnificative ale salariilor, pentru menţinerea puterii de cumpărare, iar firmele cresc preţurile pentru a-şi proteja marjele de profit, sporesc riscurile ca încetinirea economiei să nu reducă inflaţia la nivelul sperat de băncile centrale.

„Cu cât mai mult se menţin solide presiunile inflaţioniste şi cele asupra salariilor, cu atât este mai mare riscul să fie necesare rate mai ridicate ale dobânzilor şi creşterea semnificativă a şomajului, pentru a slăbi cererea şi a restabili stabilitatea preţurilor”, a apreciat economistul Nicholas Farr de la Capital Economics.

Un studiu al Oficiului de Statistică din Polonia arată că peste 70% din consumatori se aşteaptă la menţinerea ratei inflaţiei sau chiar la creşterea ei, în următoarele 12 luni, în timp ce think tank-ul BIEC indică o creştere a aşteptărilor inflaţioniste atât la gospodării cât şi la companii.

Efectele negative asupra economiei în urma războiului din Ucraina au fost deja exacerbate de presiunile puternice asupra preţurilor din cauza înăspririi pieţei forţei de muncă, a anilor de rate scăzute ale dobânzilor şi a măsurile de stimulare fiscală, menite să sporească avansul economiei.

Cel mai mare retailer polonez, LPP, a anunţat că intenţionează să majoreze preţurile cu 7% to 19% pentru a compensa sporirea costurilor şi efectele valutare. Chiar dacă avansul economiei poloneze în 2023 va încetini la aproximativ 1% anul viitor, principalul sindicat se aşteaptă la o creştere a salariilor de 10% – 12% în 2023.

În condiţiile în care deja economiile din regiune se confruntă cu o încetinire, băncile centrale sunt îngrijorate de potenţiala lovitură la adresa perspectivelor de creştere de pe urma înăspririi politicii monetare pentru a ţine sub control inflaţia, de riscurile provocate de creşterea preţurilor la producători, de înăsprirea pieţei muncii şi de volatilitatea cursului de schimb.

În Europa occidentală, pieţele şi economiştii se aşteaptă ca preţurile în zona euro să se apropie de ţinta BCE de 2% până în 2024.

Perspectivele sunt diferite în Europa Centrală.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!