Inflație de 5% în luna august: Topul scumpirilor

În luna august 2024, inflația a înregistrat o creștere de peste 5% comparativ cu aceeași lună a anului trecut, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Prețurile medii de consum au crescut cu 5,1% în ultimul an, cu o majorare semnificativă pentru produsele alimentare și nealimentare.

Scumpiri semnificative la produsele alimentare

În ultimele 12 luni, produsele alimentare s-au scumpit cu 6%, iar cele nealimentare cu 5,8%. Printre cele mai afectate categorii se numără fructele, legumele și ouăle, cu creșteri de prețuri notabile. De asemenea, carne, produse lactate și pâine au înregistrat majorări.

-Ouă: +24,2%
-Legume: +7,7%
-Ulei vegetal: +0,6%
-Produse lactate: +0,5%
-Pâine: +0,84%

În contrast, prețurile pentru fructe și zahăr au scăzut ușor:

-Fructe: -2,4%
-Zahăr: -1%

Creșteri moderate la produsele nealimentare

Printre mărfurile nealimentare, au fost observate scumpiri mai mici:

– Încălțăminte: +0,2%
– Confecții: +0,4%
– Materiale de construcții +0,4%
– Medicamente: +0,8%

Diminuări la carburanți și servicii

În același timp, prețurile la carburanți au scăzut:

-Motorină: -5,7%
-Benzină:** -3,1%

Pe de altă parte, tarifele pentru anumite servicii au crescut, inclusiv:

-Apă și canalizare: +5,5%
-Servicii medicale: +1,9%

Tariful pentru încălzirea centralizată a scăzut cu puțin peste 13%.

Banca Națională a Moldovei estimează că rata anuală a inflației nu va depăși 5% în acest an, cu o tendință relativ stabilă pentru perioada de prognoză. Inflația medie anuală pentru 2024 și 2025 este estimată la 4,7% și 5,3%, fiind revizuită cu -0,3 și +0,7 puncte procentuale respectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alimente #scumpiri #inflație #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că deciziile de politică fiscală nu trebuie luate sub impuls emoțional și nici ca reacție la nemulțumiri față de modul în care funcționează piața bancară. Declarațiile au fost făcute în contextul inițiativei înaintate de deputați din fracțiunea PSRM, care propun taxarea profiturilor băncilor.

Potrivit lui Gavriliță, nivelul mai ridicat al costurilor de finanțare din anul trecut are explicații obiective, legate de contextul economic regional. „A fost un șoc pe care l-am resimțit mai mult anul trecut, pe fundalul inflației ridicate, al majorării tarifelor la energie și al războiului din Ucraina, cu impact direct asupra Republicii Moldova. Urmează să lucrăm la o normalizare și la reducerea costului de finanțare”, a declarat ministrul.

Acesta a subliniat că inițiativa de taxare poate fi discutată, dar nu ar promova o asemenea politică din dorința de a „pedepsi” sectorul bancar. „Politicile trebuie să fie bazate pe evidență, analiză și impact maxim, nu pe supărări sau decizii pripite”, a precizat Gavriliță.

La rândul său, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a anunțat că subiectul va fi analizat serios în cadrul următoarei politici bugetar-fiscale. El a amintit că autoritățile iau în calcul și măsuri fiscale cu cotă zero la impozitul pe venit.

Totodată, Marian a avertizat că Republica Moldova este o economie mică, aflată în proximitatea unei zone de instabilitate, iar sectorul bancar are un rol important în relația cu partenerii externi. „Putem să urâm băncile, dar ele sunt cele care merg în Europa și explică care este situația în Moldova. Chiar dacă impunem aceste impozite, ele nu vor acoperi nici pe departe măsurile super-populiste ale opoziției și nu vor ajuta deloc”, a declarat Marian.

Inițiativa de taxare a profiturilor bancare a fost lansată anterior de deputați ai fracțiunii PSRM.