INFOGRAFIC// Ce sunt riscurile financiare? Cum ne protejăm

Cu scopul de a informa publicul larg, Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat un infografic despre riscurile financiare.

Riscurile financiare constau în deteriorarea valorii economiilor sau investițiilor pe care le deținem, sau creșterea neașteptată a plăților aferente contractelor de credit în care ne-am angajat.

Un produs financiar poate prezenta mai multe riscuri în același timp. Iată câteva exemple de produse financiare și câte un tip de risc care le este specific:

Creditul de consum: când ratele de dobândă cresc, plata lunară într-un credit cu rată flotantă se majorează – riscul ratelor de dobândă;
Creditul ipotecar: când valuta locală se depreciază, plata lunară într-un credit acordat în valută străină crește – riscul valutar;
Investițiile (imobil, acțiuni): valoarea investițiilor scade când sunt schimbări economice sau se micșorează cererea – riscul de piață;
Depozitul bancar: când inflația depășește randamentul obținut de depozit, valoarea reală a acestuia scade – riscul legat de inflație.

Care sunt principalele riscuri financiare?

Riscul de piață;
Riscul ratelor de dobândă;
Riscul legat de inflație;
Riscul valutar.

Cum să ne protejăm?

Prin procurarea produselor de asigurare ne putem proteja contra anumitor tipuri de riscuri, cum ar fi riscul legat de incendierea imobilului. Dar când vorbim despre riscuri financiare, măsurile de protecție sunt mai complexe și depind de capacitatea noastră de înțelegere a produselor financiare. Putem lua în considerare următoarele acțiuni atunci când interacționăm cu sistemul financiar:

Analizăm tendințele economice, inclusiv perspectivele inflației și impactul asupra economiilor și investițiilor;
Studiem minuțios contractele ca să știm ce penalități vom avea, dacă nu ne onorăm la timp obligațiile (ex. nu achităm la timp rata la credit).
Acumulăm economii din care achităm rata la credit, dacă ne pierdem locul de muncă sau cresc ratele de dobândă.
Nu accesăm produse care nu corespund situaței financiare personale (ex. credit în valută dacă veniturile sunt în lei).

Cine sunt cei mai expuși la riscurile financiare?

Persoanele cu un nivel redus de educație, cele cu venituri mici sau grupurile marginalizate sunt cele mai expuse riscurilor financiare. Înțelegerea vagă a produselor financiare poate determina o stare financiară și mai precară, în care o bună parte din venituri vor fi destinate,
de exemplu, achitării ratelor la credite. Dacă nu înțelegem deplin condițiile în care ni se oferă un produs financiar, mai bine ar fi să renunțăm sau să cerem sfatul unui prieten/rude.

#riscuri financiare #cum ne protejam #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape fiecare a treia gospodărie din Republica Moldova este formată dintr-o singură persoană, iar numărul mamelor singure cu copii este de peste șase ori mai mare decât cel al taților aflați în aceeași situație, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, publicate în baza Recensământului Populației și Locuințelor din 2024.

La data recensământului, în Republica Moldova existau circa 1,007 milioane de gospodării casnice, în care locuiau 2,3 milioane de persoane. Alte 22,8 mii de persoane locuiau în spații colective. Din totalul gospodăriilor, 651,4 mii, adică 64,7%, erau gospodării familiale.

Unul dintre cele mai interesante detalii este amploarea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană. BNS arată că 355,4 mii de gospodării erau nefamiliale, iar 94% dintre acestea erau alcătuite dintr-o singură persoană. Rezultă aproximativ 334 de mii de gospodării cu un singur locatar, adică circa 33% din toate gospodăriile țării practic, una din trei.
Fenomenul este mai pronunțat în nordul țării. În raioanele Dondușeni, Briceni și Ocnița, aproximativ 18–19% dintre persoanele din gospodării locuiau singure, în timp ce în Ialoveni, UTA Găgăuzia și Dubăsari ponderea era de aproximativ 10%.

Datele arată și o diferență între mamele și tații care își cresc copiii singuri. Din cele 682,4 mii de nuclee familiale înregistrate, 121,3 mii, sau 17,8%, erau formate din mame singure cu copii, în timp ce numai 19,7 mii, sau 2,9%, erau tați singuri cu copii. Astfel, numărul mamelor singure este de peste șase ori mai mare decât cel al taților singuri.

În același timp, 42,4% dintre nucleele familiale erau cupluri cu copii, iar 36,9% cupluri fără copii. Aproape unul din cinci nuclee familiale era format dintr-o mamă singură cu copii.

Municipiile Chișinău și Bălți ies în evidență prin cea mai mare pondere a gospodăriilor formate dintr-un singur părinte cu copii 22,8% dintre gospodăriile constituite dintr-un nucleu familial. La polul opus, în regiunea de Nord, ponderea acestora este de 18,3%.

Tot în Chișinău se observă o structură familială diferită față de nordul țării. Doar 30% dintre gospodăriile formate dintr-un nucleu familial sunt cupluri fără copii, cea mai mică pondere dintre regiuni, în timp ce în Nord proporția ajunge la 42%. În raioanele Șoldănești, Edineț și Drochia, cuplurile fără copii reprezintă chiar 45–46% din gospodăriile de acest tip.
În schimb, Ialoveni, Chișinău și Criuleni au cele mai mari ponderi ale gospodăriilor formate din cupluri cu copii 48,8%, 47,2% și, respectiv, 47,1%.

Un alt detaliu relevant este că mai puțin de jumătate dintre gospodăriile familiale din Republica Moldova 46,4% aveau copii sub 18 ani. În orașe, proporția ajungea la 50,1%, față de numai 43,1% în mediul rural. Gospodăriile familiale cu minori aveau, în medie, patru persoane.

#statistică #familii #moldoveni