INFOGRAFIC// Ce sunt riscurile financiare? Cum ne protejăm

17 Nov. 2021, 10:30
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
17 Nov. 2021, 10:30 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Cu scopul de a informa publicul larg, Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat un infografic despre riscurile financiare.

Riscurile financiare constau în deteriorarea valorii economiilor sau investițiilor pe care le deținem, sau creșterea neașteptată a plăților aferente contractelor de credit în care ne-am angajat.

Un produs financiar poate prezenta mai multe riscuri în același timp. Iată câteva exemple de produse financiare și câte un tip de risc care le este specific:

  • Creditul de consum: când ratele de dobândă cresc, plata lunară într-un credit cu rată flotantă se majorează – riscul ratelor de dobândă;
  •  Creditul ipotecar: când valuta locală se depreciază, plata lunară într-un credit acordat în valută străină crește – riscul valutar;
  • Investițiile (imobil, acțiuni): valoarea investițiilor scade când sunt schimbări economice sau se micșorează cererea – riscul de piață;
  • Depozitul bancar: când inflația depășește randamentul obținut de depozit, valoarea reală a acestuia scade – riscul legat de inflație.

Care sunt principalele riscuri financiare?

  • Riscul de piață;
  • Riscul ratelor de dobândă;
  • Riscul legat de inflație;
  • Riscul valutar.

Cum să ne protejăm?

Prin procurarea produselor de asigurare ne putem proteja contra anumitor tipuri de riscuri, cum ar fi riscul legat de incendierea imobilului. Dar când vorbim despre riscuri financiare, măsurile de protecție sunt mai complexe și depind de capacitatea noastră de înțelegere a produselor financiare. Putem lua în considerare următoarele acțiuni atunci când interacționăm cu sistemul financiar:

  1. Analizăm tendințele economice, inclusiv perspectivele inflației și impactul asupra economiilor și investițiilor;
  2.  Studiem minuțios contractele ca să știm ce penalități vom avea, dacă nu ne onorăm la timp obligațiile (ex. nu achităm la timp rata la credit).
  3.  Acumulăm economii din care achităm rata la credit, dacă ne pierdem locul de muncă sau cresc ratele de dobândă.
  4. Nu accesăm produse care nu corespund situaței financiare personale (ex. credit în valută dacă veniturile sunt în lei).

Cine sunt cei mai expuși la riscurile financiare?

Persoanele cu un nivel redus de educație, cele cu venituri mici sau grupurile marginalizate sunt cele mai expuse riscurilor financiare. Înțelegerea vagă a produselor financiare poate determina o stare financiară și mai precară, în care o bună parte din venituri vor fi destinate,
de exemplu, achitării ratelor la credite. Dacă nu înțelegem deplin condițiile în care ni se oferă un produs financiar, mai bine ar fi să renunțăm sau să cerem sfatul unui prieten/rude.

30 Oct. 2026, 11:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 11:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Construcția centurii Chișinăului avansează spre o nouă etapă, după ce autoritățile au finalizat studiul de fezabilitate pentru sectorul al doilea, cu o lungime de aproximativ 8,8 kilometri. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei, că finanțarea este asigurată, iar următorul pas este lansarea licitației pentru selectarea companiei care va executa lucrările.

„Noi am primit studiul de fezabilitate, are loc pregătirea caietelor pentru licitație, resurse financiare sunt. A trecut toată partea birocratică, urmează ca AND să finalizeze caietele de sarcini și vom deschide licitația”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, sectorul al doilea al centurii va începe de la nodul rutier din direcția Ialoveni–Leușeni, în zona unde se termină porțiunea de drum cu patru benzi, și se va întinde pe aproximativ 8,8 kilometri până în zona Sculeni.

Acest tronson urmează să completeze sectorul întâi al centurii, care face legătura dintre Ialoveni și nodul rutier menționat.

Ministrul a precizat că autoritățile pregătesc în paralel și sectorul al treilea al centurii, care ar urma să facă legătura dintre zona Sculeni și podul de la Cricova. În perioada următoare este așteptată prezentarea studiului de fezabilitate, document care va permite estimarea costurilor necesare pentru construcție.

„Încercăm în 2027 să identificăm resurse financiare și să scoatem și sectorul trei în proces de construcție”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul avertizează însă că realizarea lucrărilor va provoca dificultăți serioase în trafic, inclusiv pentru șoferii care utilizează zilnic drumurile din apropierea Capitalei.

Pentru a limita perioada restricțiilor și a accelera execuția, autoritățile intenționează să împartă sectorul al doilea în mai multe segmente de construcție.

„Noi înțelegem că vom bloca, adică construcția centurii în sine va aduce foarte multe inconveniențe și incomodități. Din acest considerent, noi chiar acești opt kilometri îi împărțim în mai multe segmente, ca să fie mai rapidă construcția”, a explicat ministrul.

Bolea a recunoscut că șantierul va afecta circulația rutieră, însă a subliniat că obiectivul este executarea lucrărilor într-un termen cât mai scurt și cu perturbări cât mai reduse.

Întrebat dacă municipiul Chișinău ar putea avea o centură completă în următorii câțiva ani, ministrul a evitat să ofere un termen concret.

Potrivit acestuia, durata realizării sectoarelor doi și trei va depinde de momentul semnării contractelor de construcție. Totodată, finalizarea acestor două tronsoane nu va însemna închiderea întregului inel rutier din jurul Capitalei.

„Nu în finalitate, pentru că mai există sectoarele patru, cinci și șase. Trebuie, într-un final, să se închidă. Celelalte, patru, cinci și șase, sunt în fază de proiectare”, a precizat Vladimir Bolea.