INFOGRAFIC// Elementele unui credit de consum. La ce trebuie să fie atenți solicitanții de credite

Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat o serie de infografice pentru informarea publicului larg despre cele mai importante fenomene și instrumente bancare. În infograficul ce urmează vor fi prezentate elementele unui credit de consum, ce este un credit de consum, dar și anumite prevederi legale.

Creditul de consum este un avans acordat de o instituție financiară pentru a putea face o cheltuială atunci când nu aveți destui bani. În Republica Moldova băncile și organizațiile de creditare nebancară sunt instituțiile care pot acorda credite persoanelor fizice în funcție de situația individuală a fiecăreia. Chiar dacă creditele de consum pot fi acordate sub diferite forme, totuși elementele de bază rămân aceleași și trebuie înțelese de fiecare persoană.

Este important de menționat că, există norme în vigoare care stabilesc prevederile de bază ale unui contract de credit de consum. Este vorba de Legea privind contractele de credit pentru consumatori care stabilește informațiile ce trebuie incluse în orice contract. De asemenea, Legea prevede un termen de 14 zile în care puteți cere anularea contractului de credit. Nu sunteți obligat să vă justificați, dar trebuie să restituiți banii deja primiți plus dobânda.

Elementele unui credit de consum sunt: contractul de credit, rata lunară, rata dobânzii, comisioane, DAE, costul total al creditului, durata creditului.

Contractul de credit

Creditul este acordat în baza unei înțelegeri dintre instituția financiară și persoana fizică care apare sub forma unui contract. Există norme care stabilesc prevederile de bază ale contractului și care vă permit, la nevoie, să îl anulați. Astfel, Legea privind contractele de
credit pentru consumatori stabilește informațiile care trebuie incluse în orice ofertă de creditare, cele mai importante fiind:

rata nominală a dobânzii și alte comisioane incluse;
valoarea totală a creditului; (iii) dobânda anuală efectivă;
durata contractului de credit;
valoarea totală plătibilă și valoarea ratelor lunare.

Legea prevede un termen de 14 zile în care consumatorul poate cere anularea contractului de credit. Nu sunteți obligat să vă justificați, dar trebuie să restituiți banii deja primiți plus dobânda. De asemenea, aveți dreptul, în orice moment, de a rambursa un credit mai
devreme decât prevede contractul. În acest caz s-ar putea să fiți nevoit să achitați anumite penalități, totuși, plata nu trebuie să depășească valoarea totală a dobânzilor ”pierdute” efectiv de instituția financiară.

Dobândă Anuală Efectivă (DAE)

Compararea ofertelor de credit înainte de a lua o decizie este o etapă importantă în alegerea unui produs care vi se potrivește cel mai bine. În acest sens, DAE este un indicator extrem de util deoarece permite ca diferite oferte de credit să fie ușor comparabile fără a avea
neapărat o pregătire financiară. DAE include toate costurile unui credit – rata dobânzii, comisioane, taxe, asigurare, perioada de împrumut), cu excepția penalităților pentru întârzierea plăților, și le exprimă într-o singură cifră.

La ce să fim atenți?

Chiar dacă creditul de consum poate îmbunătăți confortul individual sau familial, acesta comportă anumite riscuri care pot agrava situația financiară. Cu timpul, rata dobânzii se poate modifica în sensul creșterii ratelor lunare. De asemenea, alte evenimente precum scăderea veniturilor sau pierderea locului de muncă pot afecta capacitatea de a face față plăților periodice, inclusiv a ratelor la credit. Persoanele cu venituri mici, cele cu venituri instabile sau cele cu o pregătire financiară redusă sunt cele mai vulnerabile și expuse riscului de supra îndatorare. Prin urmare, este important de evaluat foarte atent necesitatea contractării unui credit și capacitatea de rambursare. Totodată, sistemul financiar vine cu soluții, cum ar fi asigurarea împotriva unor posibile evenimente neprevăzute (șomaj, incapacitate de muncă sau de plată etc.).

#credit de consum #elemente #DAE #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.