Infractorii cibernetici au spălat anul trecut 8,6 miliarde de dolari în criptomonede la nivel global

Aşa numiţii crypto-infractori au spălat în 2021 circa 8,6 miliarde de dolari în criptomonede, un avans de 30% prin comparaţie cu anul precedent, arată noi date publicate de Chainalysis, citate de Yahoo Finance.

În total, criptomonedele furate din 2017 până la finalul anului trecut valorează peste 33 de miliarde de dolari, majoritatea sumei fiind trimisă de-a lungul timpului către exchange-uri centralizate.

Cea mai mare diferenţă între spălarea banilor fiat şi spălarea criptomonedelor este că, având în vedere transparenţa inerentă a blockchain-ului, putem monitoriza mai uşor felul în care infractorii mută criptomonede între portofele şi servicii crypto, în încercarea de a-şi converti fondurile în cash.”

Raportul arată că finanţele descentralizate (DeFi) au început să joace un rol mult mai mare în spălarea criptomonedelor, în vreme ce 17% din fondurile trimise de pe portofele ilicite s-au îndreptat către protocoale descentralizate, de la doar 2% în 2020.

Totodată, Chainalysis subliniază diferenţa între furt şi escrocherie. Adresele asociate cu acte de furt au trimis sub jumătate din fondurile sustrase către platforme de tip DeFi – peste 750 de milioane de dolari în criptomonede.

De exemplu, „armata” de hackeri a Coreei de Nord, responsabilă de furarea a 400 de milioane de dolari în crypto, a folosit protocoale DeFi pentru a spăla banii.
Pe de altă parte, escrocii trimit majoritatea fondurilor către adrese din exchange-uri centralizate.

Cercetarea realizată de Chainalysis a luat în calcul cantitatea de criptomonede trimise de pe adrese ilicite către adrese găzduite de servicii.

„Dacă nu există niciun mod prin care să accesezi fondurile, nu există de la bun început nicio motivaţie să comiţi infracţiuni cu criptomonede – de aceea, spălatul de bani se afla la baza tuturor altor infracţiuni cu criptomonede”, reiese din textul redactat de Chainalysis.

Totuşi, banii spălaţi au reprezentat doar 0,05% din volumul total de tranzacţii din 2021. Prin comparaţie, anul trecut au fost spălaţi între 800 de miliarde şi 2.000 de miliarde de dolari în aşa-zişii bani fiat, emişi de băncile centrale.

#infracțiuni #crypto #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.