Infractorii cibernetici au spălat anul trecut 8,6 miliarde de dolari în criptomonede la nivel global

Aşa numiţii crypto-infractori au spălat în 2021 circa 8,6 miliarde de dolari în criptomonede, un avans de 30% prin comparaţie cu anul precedent, arată noi date publicate de Chainalysis, citate de Yahoo Finance.

În total, criptomonedele furate din 2017 până la finalul anului trecut valorează peste 33 de miliarde de dolari, majoritatea sumei fiind trimisă de-a lungul timpului către exchange-uri centralizate.

Cea mai mare diferenţă între spălarea banilor fiat şi spălarea criptomonedelor este că, având în vedere transparenţa inerentă a blockchain-ului, putem monitoriza mai uşor felul în care infractorii mută criptomonede între portofele şi servicii crypto, în încercarea de a-şi converti fondurile în cash.”

Raportul arată că finanţele descentralizate (DeFi) au început să joace un rol mult mai mare în spălarea criptomonedelor, în vreme ce 17% din fondurile trimise de pe portofele ilicite s-au îndreptat către protocoale descentralizate, de la doar 2% în 2020.

Totodată, Chainalysis subliniază diferenţa între furt şi escrocherie. Adresele asociate cu acte de furt au trimis sub jumătate din fondurile sustrase către platforme de tip DeFi – peste 750 de milioane de dolari în criptomonede.

De exemplu, „armata” de hackeri a Coreei de Nord, responsabilă de furarea a 400 de milioane de dolari în crypto, a folosit protocoale DeFi pentru a spăla banii.
Pe de altă parte, escrocii trimit majoritatea fondurilor către adrese din exchange-uri centralizate.

Cercetarea realizată de Chainalysis a luat în calcul cantitatea de criptomonede trimise de pe adrese ilicite către adrese găzduite de servicii.

„Dacă nu există niciun mod prin care să accesezi fondurile, nu există de la bun început nicio motivaţie să comiţi infracţiuni cu criptomonede – de aceea, spălatul de bani se afla la baza tuturor altor infracţiuni cu criptomonede”, reiese din textul redactat de Chainalysis.

Totuşi, banii spălaţi au reprezentat doar 0,05% din volumul total de tranzacţii din 2021. Prin comparaţie, anul trecut au fost spălaţi între 800 de miliarde şi 2.000 de miliarde de dolari în aşa-zişii bani fiat, emişi de băncile centrale.

#infracțiuni #crypto #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.