Infractorii cibernetici au spălat anul trecut 8,6 miliarde de dolari în criptomonede la nivel global

Aşa numiţii crypto-infractori au spălat în 2021 circa 8,6 miliarde de dolari în criptomonede, un avans de 30% prin comparaţie cu anul precedent, arată noi date publicate de Chainalysis, citate de Yahoo Finance.

În total, criptomonedele furate din 2017 până la finalul anului trecut valorează peste 33 de miliarde de dolari, majoritatea sumei fiind trimisă de-a lungul timpului către exchange-uri centralizate.

Cea mai mare diferenţă între spălarea banilor fiat şi spălarea criptomonedelor este că, având în vedere transparenţa inerentă a blockchain-ului, putem monitoriza mai uşor felul în care infractorii mută criptomonede între portofele şi servicii crypto, în încercarea de a-şi converti fondurile în cash.”

Raportul arată că finanţele descentralizate (DeFi) au început să joace un rol mult mai mare în spălarea criptomonedelor, în vreme ce 17% din fondurile trimise de pe portofele ilicite s-au îndreptat către protocoale descentralizate, de la doar 2% în 2020.

Totodată, Chainalysis subliniază diferenţa între furt şi escrocherie. Adresele asociate cu acte de furt au trimis sub jumătate din fondurile sustrase către platforme de tip DeFi – peste 750 de milioane de dolari în criptomonede.

De exemplu, „armata” de hackeri a Coreei de Nord, responsabilă de furarea a 400 de milioane de dolari în crypto, a folosit protocoale DeFi pentru a spăla banii.
Pe de altă parte, escrocii trimit majoritatea fondurilor către adrese din exchange-uri centralizate.

Cercetarea realizată de Chainalysis a luat în calcul cantitatea de criptomonede trimise de pe adrese ilicite către adrese găzduite de servicii.

„Dacă nu există niciun mod prin care să accesezi fondurile, nu există de la bun început nicio motivaţie să comiţi infracţiuni cu criptomonede – de aceea, spălatul de bani se afla la baza tuturor altor infracţiuni cu criptomonede”, reiese din textul redactat de Chainalysis.

Totuşi, banii spălaţi au reprezentat doar 0,05% din volumul total de tranzacţii din 2021. Prin comparaţie, anul trecut au fost spălaţi între 800 de miliarde şi 2.000 de miliarde de dolari în aşa-zişii bani fiat, emişi de băncile centrale.

#infracțiuni #crypto #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația OPEC+ a decis sâmbătă, 31 mai 2025, să majoreze semnificativ producția de petrol cu încă 411.000 de barili pe zi începând din iunie, marcând a treia lună consecutivă de creșteri. În total, în doar trei luni, cartelul care reunește peste 30 de țări producătoare de petrol va adăuga pe piață 1,2 milioane de barili noi pe zi – cel mai mare val de creștere de la relaxarea restricțiilor din 2020.

Decizia a fost luată în ciuda opoziției ferme a Rusiei, care se teme de o prăbușire a prețurilor și de un nou șoc bugetar. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, Arabia Saudită a insistat să promoveze această creștere pentru a răspunde solicitărilor administrației lui Donald Trump, care a cerut public prețuri mai mici la petrol.

Situația tensionată amintește de criza din 2020, când refuzul Rusiei de a reduce producția a dus la un conflict deschis cu Riadul. Atunci, saudiții au răspuns cu reduceri agresive de prețuri și o majorare bruscă a producției, ceea ce a provocat prăbușirea cotațiilor petrolului Brent până la 5-10 dolari pe baril, iar în unele cazuri chiar sub zero. Kremlinul a fost forțat să cedeze după o lună, revenind în OPEC+ și acceptând cele mai mari reduceri de producție.

Acum, Arabia Saudită vrea să accelereze planul de creștere a producției cu 2,2 milioane de barili pe zi, pe care inițial îl planificase până la finalul lui 2026. Riadul insistă ca noile volume să fie pompate deja din acest an, ceea ce ar putea duce la o scădere a prețului Brent până la 50-60 de dolari pe baril, estimează JP Morgan. Pentru Rusia, impactul va fi devastator: petrolul Urals se vinde deja cu o reducere de cel puțin 10 dolari față de Brent, ceea ce ar putea duce prețurile Urals la 40-50 de dolari.

Guvernul rus a bugetat pentru 2025 o medie a prețului Urals de 69,7 dolari, însă această prognoză a devenit nerealistă după ce, în martie, prețurile au coborât sub 60 de dolari, în aprilie au atins doar 54 de dolari, iar în mai au stagnat la puțin peste 50 de dolari.

Ministerul de Finanțe și Ministerul Economiei din Rusia au fost nevoite să ajusteze bugetul, estimând acum un preț mediu de 56 de dolari. Veniturile din petrol și gaze vor scădea astfel la 8,3 trilioane de ruble, față de 10,9 trilioane planificate, iar deficitul bugetar va crește de trei ori, de la 1,2 trilioane la 3,8 trilioane de ruble.

Analistul ING Warren Patterson estimează că Arabia Saudită are nevoie de un preț al petrolului de 90 de dolari pentru a-și echilibra bugetul, dar Riadul ar putea accepta și un preț mai mic dacă își crește semnificativ volumul de vânzări. Situația tensionată din OPEC+ indică riscul unei noi „războaie a prețurilor” care ar putea destabiliza întreaga piață mondială a petrolului.