Infuzie uriașă de bani. Cât vor trimite acasă, în anul 2021, moldovenii plecați la muncă în străinătate

Se estimează că remitențele către țările cu venituri mici și medii vor crește cu 7,3%, la 589 de miliarde USD în 2021. Această revenire este mai robustă decât estimările anterioare. În 2020, remitențele au scăzut cu doar 1,7% în ciuda unei recesiuni globale severe din cauza COVID-19, conform estimărilor din brieful privind migrația și dezvoltarea publicat de Banca Mondială.

Pentru al doilea an consecutiv, fluxurile de remitențe către țările cu venituri mici și medii (cu excepția Chinei) sunt de așteptat să depășească suma investițiilor străine directe (ISD) și a asistenței pentru dezvoltare. Acest lucru subliniază importanța remitențelor drept colac de salvare prin sprijinirea cheltuielilor gospodăriilor, cum ar fi hrana, sănătatea și educația în perioadele de dificultate economică în țările de origine a migranților.

Fluxurile de remitențe de la migranți au completat în mare măsură programele guvernamentale de transfer de numerar pentru a sprijini familiile care au suferit dificultăți economice în timpul crizei COVID-19. Facilitarea fluxului de remitențe pentru a oferi ajutor bugetelor tensionate ale gospodăriilor ar trebui să fie o componentă cheie a politicilor guvernamentale pentru a sprijini o redresare globală după pandemie”, a declarat Michal Rutkowski, director global pentru protecție socială și locuri de muncă al Băncii Mondiale.

După o scădere cu 8,6% în 2020, se estimează că fluxurile de remitențe către Europa și Asia Centrală vor fi crescut cu 5,3%, până la 67 de miliarde de dolari în 2021, din cauza activității economice mai puternice în Uniunea Europeană și a creșterii prețurilor la energie. Se estimează că remitențele vor crește cu 3,8% în 2022. Remitențele sunt în prezent cea mai mare sursă de finanțare externă din regiune. Intrările au fost mai mari sau egale cu suma ISD, investițiile de portofoliu și asistenței externe în 2020 și 2021. Ca pondere din PIB, remitențele din Republica Kârgâză și Tadjikistan se situează cu peste 25% din PIB. Costul mediu al unui transfer de 200 USD în regiune a crescut ușor la 6,6% în primul trimestru al anului 2021, de la 6,5% cu un an mai devreme, reflectând în mare parte o creștere bruscă a costurilor în coridorul Turcia-Bulgaria. Rusia este unul dintre expeditorii cu cele mai mici costuri la nivel global, cu costuri care scad de la 1,8% la 1%.

Estimările Băncii Mondiale relevă că moldovenii care muncesc în străinătate vor trimite acasă 1,9 miliarde USD. Țara noastră se află pe ultimul loc în top zece state cu cel mai mare volum al remitențelor. Pe primul loc s-a clasat Ucraina cu 16,3 miliarde USD urmată de Federația Rusă cu 10,4 miliarde USD și România cu 8 miliarde USD.

Ca pondere din PIB a remitențelor – 15,2%, Republica Moldova s-a clasat pe locul patru. Pe primul loc este Tadjikistanul – 30,1%, Kârgâzstan – 27,8% și Kosovo cu 16,7% din PIB.

În anul pandemiei, cei aproape un milion de moldoveni din străinătate au trimis în ţară în jur de 1,4 miliarde USD, cea mai mare sumă din ultimii șase ani. Recordul absolut a fost înregistrat în anul 2008, când valoarea remitențelor a atins cifra de 1,6 miliarde USD.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din R. Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

#diaspora #remitențe #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul elvețian Gunvor și-a retras oferta pentru achiziția activelor internaționale ale Lukoil, inclusiv a celor din România și Republica Moldova, după ce Departamentul Trezoreriei SUA a catalogat compania drept „păpușa Kremlinului” și a refuzat să aprobe tranzacția.

Decizia vine la doar o săptămână după ce Lukoil acceptase propunerea de vânzare către Gunvor, care intenționa să preia întregul portofoliu internațional al gigantului rus – un pachet estimat la 22 miliarde de dolari, ce includea rafinăria Petrotel Ploiești (cu o capacitate anuală de 2,5 milioane tone de țiței), o rețea de peste 320 de benzinării în România, active din Bulgaria, Olanda și Republica Moldova, precum și participații în proiecte petroliere și de gaze din Orientul Mijlociu.

„Președintele Donald Trump a fost clar că războiul trebuie să se încheie imediat. Atât timp cât Putin continuă aceste crime fără sens, păpușa Kremlinului, Gunvor, nu va primi niciodată licența de a opera și a profita”, a transmis Trezoreria SUA într-un mesaj publicat pe platforma X.

Tranzacția, care trebuia să fie validată de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) până la 21 noiembrie, a fost practic blocată de Washington, fără această licență nicio bancă occidentală neputând procesa plățile.

Gunvor a reacționat ferm, calificând declarația autorităților americane drept „fundamental eronată și falsă”. „Grupul nostru a fost mereu transparent în privința proprietarilor și activităților sale. De peste un deceniu, ne-am distanțat activ de Rusia, am vândut toate activele de acolo și am condamnat public războiul din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei, Seth Pietras, pentru Politico.

Compania susține că a fost „deturnată de la intențiile sale reale” și că retragerea ofertei are ca scop „clarificarea unei neînțelegeri”, nu o confirmare a vreunei legături cu Kremlinul.

Potrivit Financial Times, mulți analiști se îndoiau că Gunvor ar fi putut finaliza achiziția, având în vedere gradul de îndatorare și capitalul propriu limitat al grupului.

Gunvor are, însă, un trecut strâns legat de Rusia: compania a fost fondată în anul 2000 de miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist și oligarhul rus Ghenadi Timcenko, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, sancționat de Statele Unite încă din 2014. Deși Timcenko și-a vândut participația de 43,6% în Gunvor chiar înainte de impunerea sancțiunilor, Washingtonul a continuat să considere compania „suspectă de legături cu Kremlinul”.

În prezent, Lukoil, una dintre cele mai mari companii petroliere private din Rusia, este presată să-și vândă rapid afacerile din afara Federației Ruse, pentru a evita blocarea totală a operațiunilor. Printre acestea se numără și rețeaua Lukoil Moldova, principalul furnizor de kerosen al Aeroportului Internațional Chișinău, care trebuie să-și cedeze activele până la 21 noiembrie, conform deciziei autorităților de la Chișinău.