Infuzie uriașă de bani. Cât vor trimite acasă, în anul 2021, moldovenii plecați la muncă în străinătate

Se estimează că remitențele către țările cu venituri mici și medii vor crește cu 7,3%, la 589 de miliarde USD în 2021. Această revenire este mai robustă decât estimările anterioare. În 2020, remitențele au scăzut cu doar 1,7% în ciuda unei recesiuni globale severe din cauza COVID-19, conform estimărilor din brieful privind migrația și dezvoltarea publicat de Banca Mondială.

Pentru al doilea an consecutiv, fluxurile de remitențe către țările cu venituri mici și medii (cu excepția Chinei) sunt de așteptat să depășească suma investițiilor străine directe (ISD) și a asistenței pentru dezvoltare. Acest lucru subliniază importanța remitențelor drept colac de salvare prin sprijinirea cheltuielilor gospodăriilor, cum ar fi hrana, sănătatea și educația în perioadele de dificultate economică în țările de origine a migranților.

Fluxurile de remitențe de la migranți au completat în mare măsură programele guvernamentale de transfer de numerar pentru a sprijini familiile care au suferit dificultăți economice în timpul crizei COVID-19. Facilitarea fluxului de remitențe pentru a oferi ajutor bugetelor tensionate ale gospodăriilor ar trebui să fie o componentă cheie a politicilor guvernamentale pentru a sprijini o redresare globală după pandemie”, a declarat Michal Rutkowski, director global pentru protecție socială și locuri de muncă al Băncii Mondiale.

După o scădere cu 8,6% în 2020, se estimează că fluxurile de remitențe către Europa și Asia Centrală vor fi crescut cu 5,3%, până la 67 de miliarde de dolari în 2021, din cauza activității economice mai puternice în Uniunea Europeană și a creșterii prețurilor la energie. Se estimează că remitențele vor crește cu 3,8% în 2022. Remitențele sunt în prezent cea mai mare sursă de finanțare externă din regiune. Intrările au fost mai mari sau egale cu suma ISD, investițiile de portofoliu și asistenței externe în 2020 și 2021. Ca pondere din PIB, remitențele din Republica Kârgâză și Tadjikistan se situează cu peste 25% din PIB. Costul mediu al unui transfer de 200 USD în regiune a crescut ușor la 6,6% în primul trimestru al anului 2021, de la 6,5% cu un an mai devreme, reflectând în mare parte o creștere bruscă a costurilor în coridorul Turcia-Bulgaria. Rusia este unul dintre expeditorii cu cele mai mici costuri la nivel global, cu costuri care scad de la 1,8% la 1%.

Estimările Băncii Mondiale relevă că moldovenii care muncesc în străinătate vor trimite acasă 1,9 miliarde USD. Țara noastră se află pe ultimul loc în top zece state cu cel mai mare volum al remitențelor. Pe primul loc s-a clasat Ucraina cu 16,3 miliarde USD urmată de Federația Rusă cu 10,4 miliarde USD și România cu 8 miliarde USD.

Ca pondere din PIB a remitențelor – 15,2%, Republica Moldova s-a clasat pe locul patru. Pe primul loc este Tadjikistanul – 30,1%, Kârgâzstan – 27,8% și Kosovo cu 16,7% din PIB.

În anul pandemiei, cei aproape un milion de moldoveni din străinătate au trimis în ţară în jur de 1,4 miliarde USD, cea mai mare sumă din ultimii șase ani. Recordul absolut a fost înregistrat în anul 2008, când valoarea remitențelor a atins cifra de 1,6 miliarde USD.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din R. Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

#diaspora #remitențe #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parchetul European (EPPO) a anunțat desfășurarea cea mai mare operațiune de acest tip din istoria Uniunii Europene, după ce în portul Pireu din Grecia – controlat de compania chineză de stat COSCO – au fost confiscate 2.435 de containere cu mărfuri provenite din China.

Potrivit Politico, containerele conțineau în special biciclete electrice, textile și încălțăminte, iar bunurile erau introduse sistematic în UE de mai bine de opt ani, cu scopul de a evita plata taxelor antidumping și a TVA-ului. Prejudiciul total este estimat la circa 800 milioane de euro – dintre care 350 milioane pierderi la taxe vamale și 450 milioane din TVA neachitat.

Din total, aproximativ 500 de containere erau destinate importului de biciclete electrice, dintre care 360 nu au fost declarate deloc. În practică, doar 10–15% din conținut era declarat oficial, ceea ce permitea subevaluarea mărfurilor și evitarea plății taxelor integrale. Numai în cazul acestor biciclete, pierderile bugetului UE depășesc 37,5 milioane de euro.

EPPO a formulat acuzații împotriva a șase persoane – printre care doi funcționari ai vămii grecești, acuzați de falsificări repetate de documente, și patru brokeri vamali, suspectați că au facilitat schema prin certificate false.

Operațiunea, denumită „Calypso”, a expus o rețea infracțională organizată, controlată în principal de cetățeni chinezi, implicată nu doar în contrabandă, ci și în spălare de bani cu transferul fondurilor către China.

„Regulile s-au schimbat. Nu mai există porturi sigure pentru contrabandă în Europa”, a declarat procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, subliniind că supravegherea va fi extinsă și cooperarea internațională întărită.

Mărfurile confiscate sunt în prezent supuse verificărilor, iar valoarea lor de piață este estimată la 250 milioane de euro. EPPO consideră că volumul de muncă pentru autoritățile vamale din Pireu este fără precedent.