Infuzie uriașă de bani. Cât vor trimite acasă, în anul 2021, moldovenii plecați la muncă în străinătate

Se estimează că remitențele către țările cu venituri mici și medii vor crește cu 7,3%, la 589 de miliarde USD în 2021. Această revenire este mai robustă decât estimările anterioare. În 2020, remitențele au scăzut cu doar 1,7% în ciuda unei recesiuni globale severe din cauza COVID-19, conform estimărilor din brieful privind migrația și dezvoltarea publicat de Banca Mondială.

Pentru al doilea an consecutiv, fluxurile de remitențe către țările cu venituri mici și medii (cu excepția Chinei) sunt de așteptat să depășească suma investițiilor străine directe (ISD) și a asistenței pentru dezvoltare. Acest lucru subliniază importanța remitențelor drept colac de salvare prin sprijinirea cheltuielilor gospodăriilor, cum ar fi hrana, sănătatea și educația în perioadele de dificultate economică în țările de origine a migranților.

Fluxurile de remitențe de la migranți au completat în mare măsură programele guvernamentale de transfer de numerar pentru a sprijini familiile care au suferit dificultăți economice în timpul crizei COVID-19. Facilitarea fluxului de remitențe pentru a oferi ajutor bugetelor tensionate ale gospodăriilor ar trebui să fie o componentă cheie a politicilor guvernamentale pentru a sprijini o redresare globală după pandemie”, a declarat Michal Rutkowski, director global pentru protecție socială și locuri de muncă al Băncii Mondiale.

După o scădere cu 8,6% în 2020, se estimează că fluxurile de remitențe către Europa și Asia Centrală vor fi crescut cu 5,3%, până la 67 de miliarde de dolari în 2021, din cauza activității economice mai puternice în Uniunea Europeană și a creșterii prețurilor la energie. Se estimează că remitențele vor crește cu 3,8% în 2022. Remitențele sunt în prezent cea mai mare sursă de finanțare externă din regiune. Intrările au fost mai mari sau egale cu suma ISD, investițiile de portofoliu și asistenței externe în 2020 și 2021. Ca pondere din PIB, remitențele din Republica Kârgâză și Tadjikistan se situează cu peste 25% din PIB. Costul mediu al unui transfer de 200 USD în regiune a crescut ușor la 6,6% în primul trimestru al anului 2021, de la 6,5% cu un an mai devreme, reflectând în mare parte o creștere bruscă a costurilor în coridorul Turcia-Bulgaria. Rusia este unul dintre expeditorii cu cele mai mici costuri la nivel global, cu costuri care scad de la 1,8% la 1%.

Estimările Băncii Mondiale relevă că moldovenii care muncesc în străinătate vor trimite acasă 1,9 miliarde USD. Țara noastră se află pe ultimul loc în top zece state cu cel mai mare volum al remitențelor. Pe primul loc s-a clasat Ucraina cu 16,3 miliarde USD urmată de Federația Rusă cu 10,4 miliarde USD și România cu 8 miliarde USD.

Ca pondere din PIB a remitențelor – 15,2%, Republica Moldova s-a clasat pe locul patru. Pe primul loc este Tadjikistanul – 30,1%, Kârgâzstan – 27,8% și Kosovo cu 16,7% din PIB.

În anul pandemiei, cei aproape un milion de moldoveni din străinătate au trimis în ţară în jur de 1,4 miliarde USD, cea mai mare sumă din ultimii șase ani. Recordul absolut a fost înregistrat în anul 2008, când valoarea remitențelor a atins cifra de 1,6 miliarde USD.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din R. Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

#diaspora #remitențe #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.