Infuzie uriașă de bani. Cât vor trimite acasă, în anul 2021, moldovenii plecați la muncă în străinătate

Se estimează că remitențele către țările cu venituri mici și medii vor crește cu 7,3%, la 589 de miliarde USD în 2021. Această revenire este mai robustă decât estimările anterioare. În 2020, remitențele au scăzut cu doar 1,7% în ciuda unei recesiuni globale severe din cauza COVID-19, conform estimărilor din brieful privind migrația și dezvoltarea publicat de Banca Mondială.

Pentru al doilea an consecutiv, fluxurile de remitențe către țările cu venituri mici și medii (cu excepția Chinei) sunt de așteptat să depășească suma investițiilor străine directe (ISD) și a asistenței pentru dezvoltare. Acest lucru subliniază importanța remitențelor drept colac de salvare prin sprijinirea cheltuielilor gospodăriilor, cum ar fi hrana, sănătatea și educația în perioadele de dificultate economică în țările de origine a migranților.

Fluxurile de remitențe de la migranți au completat în mare măsură programele guvernamentale de transfer de numerar pentru a sprijini familiile care au suferit dificultăți economice în timpul crizei COVID-19. Facilitarea fluxului de remitențe pentru a oferi ajutor bugetelor tensionate ale gospodăriilor ar trebui să fie o componentă cheie a politicilor guvernamentale pentru a sprijini o redresare globală după pandemie”, a declarat Michal Rutkowski, director global pentru protecție socială și locuri de muncă al Băncii Mondiale.

După o scădere cu 8,6% în 2020, se estimează că fluxurile de remitențe către Europa și Asia Centrală vor fi crescut cu 5,3%, până la 67 de miliarde de dolari în 2021, din cauza activității economice mai puternice în Uniunea Europeană și a creșterii prețurilor la energie. Se estimează că remitențele vor crește cu 3,8% în 2022. Remitențele sunt în prezent cea mai mare sursă de finanțare externă din regiune. Intrările au fost mai mari sau egale cu suma ISD, investițiile de portofoliu și asistenței externe în 2020 și 2021. Ca pondere din PIB, remitențele din Republica Kârgâză și Tadjikistan se situează cu peste 25% din PIB. Costul mediu al unui transfer de 200 USD în regiune a crescut ușor la 6,6% în primul trimestru al anului 2021, de la 6,5% cu un an mai devreme, reflectând în mare parte o creștere bruscă a costurilor în coridorul Turcia-Bulgaria. Rusia este unul dintre expeditorii cu cele mai mici costuri la nivel global, cu costuri care scad de la 1,8% la 1%.

Estimările Băncii Mondiale relevă că moldovenii care muncesc în străinătate vor trimite acasă 1,9 miliarde USD. Țara noastră se află pe ultimul loc în top zece state cu cel mai mare volum al remitențelor. Pe primul loc s-a clasat Ucraina cu 16,3 miliarde USD urmată de Federația Rusă cu 10,4 miliarde USD și România cu 8 miliarde USD.

Ca pondere din PIB a remitențelor – 15,2%, Republica Moldova s-a clasat pe locul patru. Pe primul loc este Tadjikistanul – 30,1%, Kârgâzstan – 27,8% și Kosovo cu 16,7% din PIB.

În anul pandemiei, cei aproape un milion de moldoveni din străinătate au trimis în ţară în jur de 1,4 miliarde USD, cea mai mare sumă din ultimii șase ani. Recordul absolut a fost înregistrat în anul 2008, când valoarea remitențelor a atins cifra de 1,6 miliarde USD.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din R. Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

#diaspora #remitențe #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea avea o Bancă de Dezvoltare, după modelul României și Poloniei, care să contribuie la atragerea fondurilor prin piața de capital și la susținerea sectorului privat. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-o emisiune la TVR Moldova.

„Ideea mea personală, pe care am discutat-o și cu alții, este crearea Băncii de Dezvoltare a Republicii Moldova, după exemplul României și al altor state europene, inclusiv Polonia, care are deja o astfel de bancă. Ne dorim să atragem fonduri în țară anume prin segmentul pieței de capital și să dezvoltăm instrumente financiare pentru susținerea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii”, a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, piața de capital din Republica Moldova este încă insuficient dezvoltată, însă începe să capete tracțiune. „Avem prima rândunică – Bursa de Valori a Moldovei, creată împreună cu Bursa de Valori din București. Deja vedem un interes sporit din partea sectorului financiar-bancar și al asigurărilor pentru participarea pe piața de capital”, a declarat Osmochescu.

Eugen Osmochescu a precizat că atragerea investițiilor rămâne un obiectiv strategic, inclusiv prin aducerea unor „companii-ancoră” care să contribuie la dezvoltarea lanțurilor de valoare cu impact economic real. Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova poate deveni o platformă atractivă și în contextul reconstrucției Ucrainei, mai multe companii manifestând interes să se stabilească în țară pentru a participa la acest proces.

Anterior, Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a declarat că Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut.

Potrivit datelor UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%).