Infuzie uriașă de bani. Cât vor trimite acasă, în anul 2021, moldovenii plecați la muncă în străinătate

Se estimează că remitențele către țările cu venituri mici și medii vor crește cu 7,3%, la 589 de miliarde USD în 2021. Această revenire este mai robustă decât estimările anterioare. În 2020, remitențele au scăzut cu doar 1,7% în ciuda unei recesiuni globale severe din cauza COVID-19, conform estimărilor din brieful privind migrația și dezvoltarea publicat de Banca Mondială.

Pentru al doilea an consecutiv, fluxurile de remitențe către țările cu venituri mici și medii (cu excepția Chinei) sunt de așteptat să depășească suma investițiilor străine directe (ISD) și a asistenței pentru dezvoltare. Acest lucru subliniază importanța remitențelor drept colac de salvare prin sprijinirea cheltuielilor gospodăriilor, cum ar fi hrana, sănătatea și educația în perioadele de dificultate economică în țările de origine a migranților.

Fluxurile de remitențe de la migranți au completat în mare măsură programele guvernamentale de transfer de numerar pentru a sprijini familiile care au suferit dificultăți economice în timpul crizei COVID-19. Facilitarea fluxului de remitențe pentru a oferi ajutor bugetelor tensionate ale gospodăriilor ar trebui să fie o componentă cheie a politicilor guvernamentale pentru a sprijini o redresare globală după pandemie”, a declarat Michal Rutkowski, director global pentru protecție socială și locuri de muncă al Băncii Mondiale.

După o scădere cu 8,6% în 2020, se estimează că fluxurile de remitențe către Europa și Asia Centrală vor fi crescut cu 5,3%, până la 67 de miliarde de dolari în 2021, din cauza activității economice mai puternice în Uniunea Europeană și a creșterii prețurilor la energie. Se estimează că remitențele vor crește cu 3,8% în 2022. Remitențele sunt în prezent cea mai mare sursă de finanțare externă din regiune. Intrările au fost mai mari sau egale cu suma ISD, investițiile de portofoliu și asistenței externe în 2020 și 2021. Ca pondere din PIB, remitențele din Republica Kârgâză și Tadjikistan se situează cu peste 25% din PIB. Costul mediu al unui transfer de 200 USD în regiune a crescut ușor la 6,6% în primul trimestru al anului 2021, de la 6,5% cu un an mai devreme, reflectând în mare parte o creștere bruscă a costurilor în coridorul Turcia-Bulgaria. Rusia este unul dintre expeditorii cu cele mai mici costuri la nivel global, cu costuri care scad de la 1,8% la 1%.

Estimările Băncii Mondiale relevă că moldovenii care muncesc în străinătate vor trimite acasă 1,9 miliarde USD. Țara noastră se află pe ultimul loc în top zece state cu cel mai mare volum al remitențelor. Pe primul loc s-a clasat Ucraina cu 16,3 miliarde USD urmată de Federația Rusă cu 10,4 miliarde USD și România cu 8 miliarde USD.

Ca pondere din PIB a remitențelor – 15,2%, Republica Moldova s-a clasat pe locul patru. Pe primul loc este Tadjikistanul – 30,1%, Kârgâzstan – 27,8% și Kosovo cu 16,7% din PIB.

În anul pandemiei, cei aproape un milion de moldoveni din străinătate au trimis în ţară în jur de 1,4 miliarde USD, cea mai mare sumă din ultimii șase ani. Recordul absolut a fost înregistrat în anul 2008, când valoarea remitențelor a atins cifra de 1,6 miliarde USD.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din R. Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

#diaspora #remitențe #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat în cadrul emisiunii de la Realitatea TV că Republica Moldova își dorește un nou acord cu Fondul Monetar Internațional care să confirme angajamentul autorităților pentru reforme economice și responsabilitate fiscală, nu unul centrat pe atragerea de finanțare.

Potrivit ministrului, viitorul acord urmează să fie discutat și negociat în detaliu, inclusiv în privința reformelor care ar putea fi asumate. „Când vorbim despre «morcov și bici», biciul nu trebuie privit neapărat ca ceva dureros, dacă este vorba despre reforme pe care le înțelegem și le considerăm necesare. Iar morcovul clasic – finanțarea – este ceva de care trebuie încet să ne dezvățăm”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a subliniat că Guvernul vizează un acord care să valideze determinarea Republicii Moldova de a face reforme, în special în domeniul managementului finanțelor publice și al responsabilității fiscale. Conținutul exact al documentului va rezulta din discuțiile cu experții FMI, pe care ministrul îi consideră „o bază mondială de expertiză și cunoștințe”.

Totodată, Gavriliță a precizat că autoritățile moldovenești au propriile planuri și priorități de reformă, însă intenția este ca angajamentele asumate să rămână centrate pe zona economică și financiară, fără a devia spre sectoare care, în mod tradițional, nu fac obiectul unui acord economic cu FMI.

Ministrul a mai spus că există deschidere și sprijin din partea partenerilor europeni. El a menționat discuții recente cu oficiali din Uniunea Europeană, care au o relație bună cu FMI și susțin consolidarea relației Republicii Moldova cu instituția financiară internațională.

„Mesajul este clar: FMI ar trebui să ne ajute să închidem partea de responsabilitate și determinare prin acest acord, iar Uniunea Europeană să aibă încredere în această relație pentru a continua sprijinul financiar pe linia europeană”, a conchis Andrian Gavriliță.