Infuzie uriașă de bani. Cât vor trimite acasă, în anul 2021, moldovenii plecați la muncă în străinătate

Se estimează că remitențele către țările cu venituri mici și medii vor crește cu 7,3%, la 589 de miliarde USD în 2021. Această revenire este mai robustă decât estimările anterioare. În 2020, remitențele au scăzut cu doar 1,7% în ciuda unei recesiuni globale severe din cauza COVID-19, conform estimărilor din brieful privind migrația și dezvoltarea publicat de Banca Mondială.

Pentru al doilea an consecutiv, fluxurile de remitențe către țările cu venituri mici și medii (cu excepția Chinei) sunt de așteptat să depășească suma investițiilor străine directe (ISD) și a asistenței pentru dezvoltare. Acest lucru subliniază importanța remitențelor drept colac de salvare prin sprijinirea cheltuielilor gospodăriilor, cum ar fi hrana, sănătatea și educația în perioadele de dificultate economică în țările de origine a migranților.

Fluxurile de remitențe de la migranți au completat în mare măsură programele guvernamentale de transfer de numerar pentru a sprijini familiile care au suferit dificultăți economice în timpul crizei COVID-19. Facilitarea fluxului de remitențe pentru a oferi ajutor bugetelor tensionate ale gospodăriilor ar trebui să fie o componentă cheie a politicilor guvernamentale pentru a sprijini o redresare globală după pandemie”, a declarat Michal Rutkowski, director global pentru protecție socială și locuri de muncă al Băncii Mondiale.

După o scădere cu 8,6% în 2020, se estimează că fluxurile de remitențe către Europa și Asia Centrală vor fi crescut cu 5,3%, până la 67 de miliarde de dolari în 2021, din cauza activității economice mai puternice în Uniunea Europeană și a creșterii prețurilor la energie. Se estimează că remitențele vor crește cu 3,8% în 2022. Remitențele sunt în prezent cea mai mare sursă de finanțare externă din regiune. Intrările au fost mai mari sau egale cu suma ISD, investițiile de portofoliu și asistenței externe în 2020 și 2021. Ca pondere din PIB, remitențele din Republica Kârgâză și Tadjikistan se situează cu peste 25% din PIB. Costul mediu al unui transfer de 200 USD în regiune a crescut ușor la 6,6% în primul trimestru al anului 2021, de la 6,5% cu un an mai devreme, reflectând în mare parte o creștere bruscă a costurilor în coridorul Turcia-Bulgaria. Rusia este unul dintre expeditorii cu cele mai mici costuri la nivel global, cu costuri care scad de la 1,8% la 1%.

Estimările Băncii Mondiale relevă că moldovenii care muncesc în străinătate vor trimite acasă 1,9 miliarde USD. Țara noastră se află pe ultimul loc în top zece state cu cel mai mare volum al remitențelor. Pe primul loc s-a clasat Ucraina cu 16,3 miliarde USD urmată de Federația Rusă cu 10,4 miliarde USD și România cu 8 miliarde USD.

Ca pondere din PIB a remitențelor – 15,2%, Republica Moldova s-a clasat pe locul patru. Pe primul loc este Tadjikistanul – 30,1%, Kârgâzstan – 27,8% și Kosovo cu 16,7% din PIB.

În anul pandemiei, cei aproape un milion de moldoveni din străinătate au trimis în ţară în jur de 1,4 miliarde USD, cea mai mare sumă din ultimii șase ani. Recordul absolut a fost înregistrat în anul 2008, când valoarea remitențelor a atins cifra de 1,6 miliarde USD.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din R. Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

#diaspora #remitențe #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.