Inspirați de un arhitect suedez, au construit o seră în jurul casei. Acum economisesc bani buni la căldură (FOTO)

Charles Sacilotto și Marie Grammer trăiesc într-un „balon”, izolați de iernile friguroase din Suedia și, în același timp, cultivă din belșug fructe și legume pe tot parcursul anului.

Cuplu și-a construit o seră în jurul casei, astfel au căldură și mâncare gratuită în timpul iernii. În Stockholm, Suedia, unde iarnă durează 9 luni, această soluție ingenioasă le reduce factura la încălzire.

Temperatura medie din Stockholm în luna ianuarie se situează ușor sub zero, dar de îndată ce pășiți pragul casei acestui cuplu, veți fi uimit de căldură din ea.

„De exemplu, la sfârșitul lunii ianuarie afară pot fi -2 grade, dar în casă, sunt +20 de grade”, spun ei.

Potrivit cuplului, o familie din Stockholm pornește încălzirea pe la jumătatea lunii septembrie și nu o oprește până la jumătatea lunii mai sau chiar mai târziu. Căldură suplimentară de care au nevoie, care nu este furnizată de soare, este asigurată de soba cu lemne.

Marie spune că atunci când plouă sau ninge, ea poate să petreacă timpul la balcon sau la terasa de pe acoperiș și să privească stelele sau să se încălzească la soare.

Pe timp de vară, acoperișul din sticlă se deschide automat când atinge o anumită temperatură, pentru a nu supraîncălzi camerele.

Camera preferată a cuplului este terasă de pe acoperiș.

Au construit podul din sticlă și, nu mai au nevoie de un acoperiș, așa că l-au scos pentru a crea un spațiu mare. Astfel, ei pot face băi de soare, să lectureze sau să se joace cu fiul lor.

Este spațiu suficient pentru o grădină în seră.

Și din moment ce au creat un climat mediteranean, cuplul crește produse care nu sunt cultivate în mod normal în Suedia, cum ar fi smochine, struguri, roșii, castraveți și diferite ierburi aromatice. În spatele geamului au o cireș și un măr.

„Să creștem fructe și legume nu este deloc ușor”, spune Marie, „e nevoie de o cantitate foarte mai mare de energie”.

Casa dispune de un sistem de recoltare a apei pluviale care este folosită pentru a uda fructele și legumele din seră și totodată sistemul este conectat la toaletă.

În viitor, cuplul încearcă să creeze un sistem de colectare a surplusului de energie solară în timpul verii și stocarea acestuia în timpul iernii.

„Dacă doriți să nu depindeți de cineva, oriunde vă puteți crea confortul ”, a declarat Marie.

„Aceasta este o filozofie a vieții — de a folosi resursele naturii, soarele și apa, pentru a trăi într-o altă lume”, a spus Charles.

Charles și Marie nu au fost primii care au construit o casă într-o seră. Ei au fost inspirați de ideea arhitectului suedez Bengt Warne, care a construit primul Naturhus (Casa Naturii) din Stockholm în 1974.

De atunci, alte câteva case similare au fost construite în Suedia și Germania.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.