Inspirați de un arhitect suedez, au construit o seră în jurul casei. Acum economisesc bani buni la căldură (FOTO)

06 Iun. 2021, 15:20
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
06 Iun. 2021, 15:20 // Au Bani //  MD Bani

Charles Sacilotto și Marie Grammer trăiesc într-un „balon”, izolați de iernile friguroase din Suedia și, în același timp, cultivă din belșug fructe și legume pe tot parcursul anului.

Cuplu și-a construit o seră în jurul casei, astfel au căldură și mâncare gratuită în timpul iernii. În Stockholm, Suedia, unde iarnă durează 9 luni, această soluție ingenioasă le reduce factura la încălzire.

Temperatura medie din Stockholm în luna ianuarie se situează ușor sub zero, dar de îndată ce pășiți pragul casei acestui cuplu, veți fi uimit de căldură din ea.

„De exemplu, la sfârșitul lunii ianuarie afară pot fi -2 grade, dar în casă, sunt +20 de grade”, spun ei.

Potrivit cuplului, o familie din Stockholm pornește încălzirea pe la jumătatea lunii septembrie și nu o oprește până la jumătatea lunii mai sau chiar mai târziu. Căldură suplimentară de care au nevoie, care nu este furnizată de soare, este asigurată de soba cu lemne.

Marie spune că atunci când plouă sau ninge, ea poate să petreacă timpul la balcon sau la terasa de pe acoperiș și să privească stelele sau să se încălzească la soare.

Pe timp de vară, acoperișul din sticlă se deschide automat când atinge o anumită temperatură, pentru a nu supraîncălzi camerele.

Camera preferată a cuplului este terasă de pe acoperiș.

Au construit podul din sticlă și, nu mai au nevoie de un acoperiș, așa că l-au scos pentru a crea un spațiu mare. Astfel, ei pot face băi de soare, să lectureze sau să se joace cu fiul lor.

Este spațiu suficient pentru o grădină în seră.

Și din moment ce au creat un climat mediteranean, cuplul crește produse care nu sunt cultivate în mod normal în Suedia, cum ar fi smochine, struguri, roșii, castraveți și diferite ierburi aromatice. În spatele geamului au o cireș și un măr.

„Să creștem fructe și legume nu este deloc ușor”, spune Marie, „e nevoie de o cantitate foarte mai mare de energie”.

Casa dispune de un sistem de recoltare a apei pluviale care este folosită pentru a uda fructele și legumele din seră și totodată sistemul este conectat la toaletă.

În viitor, cuplul încearcă să creeze un sistem de colectare a surplusului de energie solară în timpul verii și stocarea acestuia în timpul iernii.

„Dacă doriți să nu depindeți de cineva, oriunde vă puteți crea confortul ”, a declarat Marie.

„Aceasta este o filozofie a vieții — de a folosi resursele naturii, soarele și apa, pentru a trăi într-o altă lume”, a spus Charles.

Charles și Marie nu au fost primii care au construit o casă într-o seră. Ei au fost inspirați de ideea arhitectului suedez Bengt Warne, care a construit primul Naturhus (Casa Naturii) din Stockholm în 1974.

De atunci, alte câteva case similare au fost construite în Suedia și Germania.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.