Inspirați de un arhitect suedez, au construit o seră în jurul casei. Acum economisesc bani buni la căldură (FOTO)

Charles Sacilotto și Marie Grammer trăiesc într-un „balon”, izolați de iernile friguroase din Suedia și, în același timp, cultivă din belșug fructe și legume pe tot parcursul anului.

Cuplu și-a construit o seră în jurul casei, astfel au căldură și mâncare gratuită în timpul iernii. În Stockholm, Suedia, unde iarnă durează 9 luni, această soluție ingenioasă le reduce factura la încălzire.

Temperatura medie din Stockholm în luna ianuarie se situează ușor sub zero, dar de îndată ce pășiți pragul casei acestui cuplu, veți fi uimit de căldură din ea.

„De exemplu, la sfârșitul lunii ianuarie afară pot fi -2 grade, dar în casă, sunt +20 de grade”, spun ei.

Potrivit cuplului, o familie din Stockholm pornește încălzirea pe la jumătatea lunii septembrie și nu o oprește până la jumătatea lunii mai sau chiar mai târziu. Căldură suplimentară de care au nevoie, care nu este furnizată de soare, este asigurată de soba cu lemne.

Marie spune că atunci când plouă sau ninge, ea poate să petreacă timpul la balcon sau la terasa de pe acoperiș și să privească stelele sau să se încălzească la soare.

Pe timp de vară, acoperișul din sticlă se deschide automat când atinge o anumită temperatură, pentru a nu supraîncălzi camerele.

Camera preferată a cuplului este terasă de pe acoperiș.

Au construit podul din sticlă și, nu mai au nevoie de un acoperiș, așa că l-au scos pentru a crea un spațiu mare. Astfel, ei pot face băi de soare, să lectureze sau să se joace cu fiul lor.

Este spațiu suficient pentru o grădină în seră.

Și din moment ce au creat un climat mediteranean, cuplul crește produse care nu sunt cultivate în mod normal în Suedia, cum ar fi smochine, struguri, roșii, castraveți și diferite ierburi aromatice. În spatele geamului au o cireș și un măr.

„Să creștem fructe și legume nu este deloc ușor”, spune Marie, „e nevoie de o cantitate foarte mai mare de energie”.

Casa dispune de un sistem de recoltare a apei pluviale care este folosită pentru a uda fructele și legumele din seră și totodată sistemul este conectat la toaletă.

În viitor, cuplul încearcă să creeze un sistem de colectare a surplusului de energie solară în timpul verii și stocarea acestuia în timpul iernii.

„Dacă doriți să nu depindeți de cineva, oriunde vă puteți crea confortul ”, a declarat Marie.

„Aceasta este o filozofie a vieții — de a folosi resursele naturii, soarele și apa, pentru a trăi într-o altă lume”, a spus Charles.

Charles și Marie nu au fost primii care au construit o casă într-o seră. Ei au fost inspirați de ideea arhitectului suedez Bengt Warne, care a construit primul Naturhus (Casa Naturii) din Stockholm în 1974.

De atunci, alte câteva case similare au fost construite în Suedia și Germania.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.