Instanța care vrea să-l judece pe Vladimir Putin. La ce tribunal ar putea fi tras la răspundere președintele Rusiei

Un proces al preşedintelui rus Vladimir Putin la Curtea Penală Internaţională (CPI) este „o posibilitate”, a apreciat ministrul francez de Externe Catherine Colonna într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien publicat joi seara.

„Colaborăm cu CPI şi întreaga comunitate internaţională, astfel încât să nu existe impunitate pentru autorii şi responsabilii de război”, a explicat Catherine Colonna cotidianului francez, adăugând că CPI poate reveni la lanţul de responsabilităţi „până la cel mai înalt nivel”.

Ea a amintit, de asemenea, că această instanţă a implicat deja şefi de stat. „Nu pot prevedea că acesta va fi cazul pentru Vladimir Putin, dar este o posibilitate dacă faptele şi responsabilităţile sunt stabilite”, a spus ea. Catherine Colonna a subliniat faptul că nu există pace durabilă fără justiţie precum şi importanţa strângerii dovezilor de crime de război.

Franţa se pregăteşte astfel să trimită un al doilea laborator mobil de analize ADN în Ucraina, obiectivul fiind acela de a permite efectuarea mai rapidă a investigaţiilor şi de a colecta dovezi importante pentru viitoare procese, a declarat jurnaliştilor o sursă diplomatică franceză.

Ce riscă Vladimir Putin, liderul Rusiei

CPI are jurisdicţie doar asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii comise în Ucraina şi nu asupra „crimelor de agresiune” ale Rusiei, întrucât Moscova şi Kievul nu sunt semnatare ale Tratatului de la Roma de înfiinţare a Curţii, conform Agerpres.

Altfel, președintele rus Vladimir Putin nu ar putea să-și asculte propriul mesaj către Adunarea Federală, pe care l-a adresat pe 21 februarie. A recunoscut acest lucru la o întâlnire cu veteranii de război.

„Cu privire la mesaj. Desigur, este foarte greu să asculți totul. Sunt aproape două ore acolo. Probabil că eu însumi aș avea dificultăți să ascult toate acestea dacă ar trebui să ascult. Este mai ușor să spui decât să asculți”, a spus Vladimir Putin, citat de RIA Novosti.

În ciuda criticilor lui Putin la adresa propriului discurs, reprezentanții Adunării Federale l-au aplaudat pe liderul de la Kremlin de 53 de ori în timpul evenimentului, inclusiv patru ovații în picioare.

Discursul lui Putin din acest an a fost al doilea cel mai lung pe care l-a ținut vreodată în calitate de președinte: 1 oră și 45 de minute, față de 1 oră și 57 de minute în 2018.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proces #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom