Instanța care vrea să-l judece pe Vladimir Putin. La ce tribunal ar putea fi tras la răspundere președintele Rusiei

Un proces al preşedintelui rus Vladimir Putin la Curtea Penală Internaţională (CPI) este „o posibilitate”, a apreciat ministrul francez de Externe Catherine Colonna într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien publicat joi seara.

„Colaborăm cu CPI şi întreaga comunitate internaţională, astfel încât să nu existe impunitate pentru autorii şi responsabilii de război”, a explicat Catherine Colonna cotidianului francez, adăugând că CPI poate reveni la lanţul de responsabilităţi „până la cel mai înalt nivel”.

Ea a amintit, de asemenea, că această instanţă a implicat deja şefi de stat. „Nu pot prevedea că acesta va fi cazul pentru Vladimir Putin, dar este o posibilitate dacă faptele şi responsabilităţile sunt stabilite”, a spus ea. Catherine Colonna a subliniat faptul că nu există pace durabilă fără justiţie precum şi importanţa strângerii dovezilor de crime de război.

Franţa se pregăteşte astfel să trimită un al doilea laborator mobil de analize ADN în Ucraina, obiectivul fiind acela de a permite efectuarea mai rapidă a investigaţiilor şi de a colecta dovezi importante pentru viitoare procese, a declarat jurnaliştilor o sursă diplomatică franceză.

Ce riscă Vladimir Putin, liderul Rusiei

CPI are jurisdicţie doar asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii comise în Ucraina şi nu asupra „crimelor de agresiune” ale Rusiei, întrucât Moscova şi Kievul nu sunt semnatare ale Tratatului de la Roma de înfiinţare a Curţii, conform Agerpres.

Altfel, președintele rus Vladimir Putin nu ar putea să-și asculte propriul mesaj către Adunarea Federală, pe care l-a adresat pe 21 februarie. A recunoscut acest lucru la o întâlnire cu veteranii de război.

„Cu privire la mesaj. Desigur, este foarte greu să asculți totul. Sunt aproape două ore acolo. Probabil că eu însumi aș avea dificultăți să ascult toate acestea dacă ar trebui să ascult. Este mai ușor să spui decât să asculți”, a spus Vladimir Putin, citat de RIA Novosti.

În ciuda criticilor lui Putin la adresa propriului discurs, reprezentanții Adunării Federale l-au aplaudat pe liderul de la Kremlin de 53 de ori în timpul evenimentului, inclusiv patru ovații în picioare.

Discursul lui Putin din acest an a fost al doilea cel mai lung pe care l-a ținut vreodată în calitate de președinte: 1 oră și 45 de minute, față de 1 oră și 57 de minute în 2018.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proces #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida unei recolte promițătoare în sezonul agricol 2025–2026, fermierii moldoveni se confruntă cu o piață instabilă și o serie de provocări comerciale regionale, arată analiza detaliată a economistului Iurie Rija. Conform acestuia, deși producția de grâu cunoaște o revenire semnificativă – cu randamente estimate între 4,0 și 4,5 tone/ha și o recoltă totală prognozată la 1,5–1,6 milioane tone – valoarea comercială a grâului este serios afectată de contextul regional.

Politicile comerciale restrictive ale Uniunii Europene față de grâul ucrainean pot crea un „spațiu de preț” avantajos pentru exporturile moldovenești, însă presiunile asupra pieței nu lipsesc. România, principal partener de export, înregistrează o recoltă record, ceea ce trage cotațiile în jos. În același timp, Ucraina continuă să vândă sub cost în regiune din cauza dificultăților logistice și a lipsei de acces predictibil la porturi.

În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Moldova a exportat 838,7 mii tone de grâu, în scădere cu 37,5% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu a crescut ușor cu 7,7%, ajungând la 3,88 lei/kg. Chiar și așa, valoarea totală a exporturilor a scăzut la 3,25 miliarde lei, cu 32,7% mai puțin decât în sezonul anterior, când încasările au atins un maxim istoric de 4,83 miliarde lei.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat doar 273 mii tone de grâu – aproape la jumătate față de perioada similară din 2024 – dar la un preț mediu de 4,30 lei/kg, cu 18% mai mult decât anul trecut.

Potrivit economistului, „marjele de profit vor fi strânse în 2025–2026, iar supraviețuirea pe piață va depinde de eficiența operațională. Doar fermierii cu randamente ridicate și costuri optimizate vor putea genera profit real”.

Datele arată că România a rămas principala destinație de export (435.000 tone), urmată de Grecia și Italia, țară care a oferit cel mai mare preț mediu – 4,49 lei/kg. Libanul continuă să mențină o cerere constantă, semnalând stabilitatea unor rute comerciale din Orientul Mijlociu.

Pe plan intern, prețurile actuale de tranzacționare variază între 2.700 și 3.200 lei/tonă, insuficient pentru a acoperi cheltuielile în cazul fermelor cu productivitate medie. Din acest motiv, mulți producători au ales să amâne vânzările, în speranța unei redresări a prețurilor după epuizarea presiunii de ofertă post-recoltă.

În clasamentul exportatorilor, RUSAGRO-PRIM rămâne lider detașat cu 66.000 tone exportate în primul semestru din 2025, urmată de OROM-IMEXPO și GRANDO INVEST. În schimb, fostul lider AGROFLORIS-NORD a dispărut complet din piață în 2025, după un declin abrupt în anul precedent.

În concluzie, Iurie Rija avertizează că, în pofida semnalelor pozitive din producție, „competitivitatea și adaptarea rapidă la contextul regional vor face diferența între fermierii care rezistă și cei care se retrag”. Consumatorii și procesatorii pot spera în menținerea unor prețuri accesibile, dar pentru producători, urmează încă un sezon de echilibristică între randamente, prețuri și volatilitate.