Instaurarea stării de urgență pentru o lună: Planul Guvernului Grosu, dacă va fi învestit

Republica Moldova ar putea intra în stare de urgență, dacă Guvernul Grosu va fi învestit. O asemenea prevedere se regăsește în Programul de guvernare a prim-ministrului desemnat, Igor Grosu, dacă Guvernul va primi vot de încredere din partea deputaților.

În plan imediat, Guvernul va solicita Parlamentului declararea stării de urgență pe o perioadă de cel puțin 30 de zile, conform deciziei și recomandării Consiliului Suprem de Securitate din 13 martie 2021, se precizează în Programul de guvernare, ca acțiune imediată de reducere a numărului mare de noi cazuri zilnice de coronavirus și decese.

Această solicitare va prevede împuternicirea Comisiei pentru Situații Excepționale cu competențele necesare pentru implementarea unui pachet anti-criză pentru gestionarea crizei sanitare, creșterea veniturilor populației și susținerea întreprinderilor, în special în sectoarele afectate, se mai spune în Program.

Aceste competențe vor include, adițional la măsurile aplicabile deja stabilite prin lege, și următoarele competențe:

coordonarea activității mijloacelor de informare în masă pentru o amplă campanie de comunicare referitor la situația pandemică, campania de vaccinare, modul de accesare a tratamentului, și programele de ajutor din partea statului disponibile pentru oamenii și agenții economici aflați în dificultate;
modificarea bugetului în scopul finanțării programelor de susținere socială și a mediului de afaceri;
contractarea împrumuturilor pentru finanțarea bugetului prevăzute în bugetul pentru anul 2021.

Amintim că, astăzi, Igor Grosu și-a făcut public Programul de guvernare, în cazul în care va primi votul de încredere din partea Parlamentului

Programul de guvernare a Guvernului Grosu poate fi consultat aici.

#stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova