Insulele Maldive ar putea dispărea: „Nu vom supraviețui creșterii nivelului apelor”

Insulele Maldive ar putea dispărea până la sfârșitul secolului dacă lumea nu acționează rapid și coeziv pentru a combate schimbările climatice, a declarat ministrul mediului, schimbărilor climatice și tehnologiei din țară.

Vorbind marți la CNBC, Aminath Shauna a spus că, dacă daunele aduse mediului continuă în ritmul actual, țara „nu va fi aici” până în 2100. „Nu vom supraviețui”, a spus ea.

„Schimbările climatice sunt reale și suntem cea mai vulnerabilă țară din lume”, a declarat Shauna pentru „Capital Connection”, vorbind de la Male. „Nu există un teren mai înalt pentru noi … suntem doar noi, sunt doar insulele noastre și marea.”

Forumul Economic Mondial a estimat că până în 2050, 80% dintre oamenii din lume vor fi afectați de schimbările climatice. Între timp, oamenii de știință sugerează că nivelul mării ar putea crește cu până la 1,1 metri până în 2100.

„Viitorul țării noastre, viitorul poporului nostru, viitorul culturii noastre – totul depinde de acțiunea noastră de astăzi”

–
Aminath Shauna.

Dacă astfel de previziuni sunt adevărate, arhipelagul sud-asiatic renumit pentru insula sa ar putea fi printre cele mai afectate.

Astăzi, 80% din cele 1.190 de insule ale țării sunt la doar un metru deasupra nivelului mării, ceea ce le face deosebit de vulnerabile la creșterea nivelului mării. Deja, 90% din insule au raportat inundații, 97% eroziune pe țărm și 64% eroziune în serie, a spus Shauna.

„Venitul și hrana noastră și supraviețuirea noastră depind de modul în care abordăm aceste vulnerabilități astăzi. Viitorul țării noastre, viitorul poporului nostru, viitorul culturii noastre – totul depinde de acțiunea noastră de astăzi. „

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.