Interes național pentru energia electrică din România. Victimele infrastructurii, sute de exproprieri cu girul statului

Parlamentul a aprobat, astăzi, PROIECTUL privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcănești-Chișinău și a stației Back-to-Back Vulcănești.

Proiectul de interes național, prevăzut în Strategia Energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, a fost aprobat, în prima lectură, cu votul a 62 de deputați.

Documentul stabilește mecanismul de soluționare a reclamațiilor privind asigurarea și monitorizarea impactului de mediu și social al lucrărilor planificate.

Guvernul va demara procedura de achiziție a terenurilor necesare și va aloca resurse financiare în vederea elaborării și implementării Planului de acțiuni privind strămutarea și compensarea daunelor pentru exproprierea permanentă și temporară a acestora.

Plățile pentru despăgubirea persoanelor afectate de procedurile de expropriere sunt estimate la 20 mil. lei.

Lucrările de construcție vor fi efectuate în cadrul Proiectului ”Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I”. Bugetul total al acestora va constituie 260 de milioane de euro, pentru o perioadă de patru ani.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care a prezentat proiectul în plenul Parlamentului, a declarat că scopul proiectului este asigurarea securității energetice a statului prin interconectarea Republicii Moldova cu piața de energie a Uniunii Europene, cât și crearea unui mediu concurențial favorabil pe piața energiei electrice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#linie electrică #interconectare #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.