Interviu BANI.MD// Ecaterina Lica despre domeniul beauty din Moldova. Mereu compar o afacere cu un copil

Cu 8 ani în urmă Ecaterina Lica a decis să renunțe la poziția de angajat și să lanseze propria afacerea în domeniul frumuseții. La 8 ani distanță clinica Doctor LICA se poate mândri cu rezultate deosebite. Într-un interviu pentru Bani.md, dna Ecaterina Lica a vorbit despre succesul obținut, dificultățile și concurența din domeniu, dar și cât de importantă este delegarea responsabilităților într-o afacere.

Primii pași în domeniul antreprenoriatului

Fiind pasionată de domeniul cosmetologiei estetice, imediat după absolvirea Universității de Medicină s-a angajat într-o clinică de dermatologie estetică, iar atunci când s-a ivit posibilitatea de a lansa propria afacere a profitat de această oportunitate.

„Când am lansat afacerea am înțeles că eu trebuie să fiu nu doar medic și să lucrez cu pacienții, dar am nevoie să gestionez afacerea, să mă gândesc la marketing, la promovare, să atrag clienții noi, să planific planific bugetul, să mă gândesc la dezvoltarea afacerii.”

Primul an de activitate nu a fost deloc ușor pentru fondatoarea clinicii și salonului Doctor Lica. Ea povestește că lucra fără zile de odihnă.

„Lucram foarte mult, primul an am lucrat, practic, fără zile de odihnă, doar 1 ianuarie, 8 martie și Paște au fost zile libere.”

Rezultatele muncii sale au început a fi mai vizibile după o perioadă de 2-3 ani de activitate. De asemenea, după 3 ani, timp în care a reușit să a pună clinica „pe roate” a început și activitatea de distribuție a echipamentului medical.

„Mereu compar o afacere cu un copil. Când copilul este mic, primul an, toată atenția se îndreaptă asupra lui, dar după trei ani, poți admira deja cum copilul se joacă. Așa a fost și în cazul meu cu afacerea.”

Delegarea responsabilităților

Delegarea responsabilităților este esențială pentru dezvoltarea unei afaceri, de această părere este și Ecaterina Lica, care, la rândul său, de asemenea, a întâmpinat dificultăți la acest capitol. Datorită unui curs organizat în cadrul programului „Femei în afaceri”, desfășurat cu suportul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a reușit să învețe mai multe despre domeniul business, inclusiv dezvoltarea unei afaceri și delegarea responsabilităților.

„La început îmi era greu cu delegarea activităților, dar mai târziu, când am înțeles că totuși nu reușesc să fac totul singură, am început să deleg.”

Chiar dacă, o afacere presupune mai multă implicare și muncă, Ecaterina Lica spune că nu s-ar mai întoarce niciodată la statutul de angajat. Fiind antreprenoare are putere de decizie, se poate dezvolta mai mult.

În viziunea fondatoarei clinicii Doctor LICA, un antreprenor trebuie să creadă în afacerea lansată, să fie responsabil, să știe a delega și mereu să fie gata de a descoperi noi orizonturi.

Cea mai bună investiție

Ecaterina Lica consideră că cea mai bună investiție pe care a făcut-o în toți acești 8 ani este investiția în brandul personal. De asemenea, ea consideră că identitatea vizuală și brandul sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea afacerii, întrucât oamenii, clienții percep o firmă/business și în dependență de imagine.

Concurența din domeniul frumuseții în Republica Moldova

Potrivit Ecaterinei Lica, în Republica Moldova domeniul frumuseții este destul de dezvoltat, întrucât atât femeile cât și bărbații au grijă de ei, le pasă de cum arată.

„Niciodată nu percep alți medici ca fiind concurenți, pentru mine ei sunt colegi. Noi lucrăm în stilul nostru, noi suntem unici.”

#domeniul frumusetii #interviu #afacere #Investiții #Antreprenor #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.