Într-o săptămână rușii au făcut praf 30% din centralele electrice ale ucrainenilor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia marți, 18 octombrie, că a distrus 30% din centralele electrice ale țării în urma bombardamentelor începute în urmă cu aproximativ o săptămână, se arată în mesajul președinteului ucrainean pe canalul său de Telegram.

”Un alt tip de atacuri teroriste rusești. Din 10 octombrie, 30% dintre centralele electrice ucrainene au fost distruse, provocând pene de curent masive în întreaga țară”, a scris Zelenski pe Twitter. În acest context, liderul de la Kiev a reiterat că ”nu a mai rămas spațiu pentru negocieri cu regimul lui Putin.”

Marți, Kievul şi mai multe regiuni ucrainene înregistrau pene de curent electric şi de apă, în urma unor noi atacuri ruseşti care au vizat infrastructuri esenţiale. Printre regiunile în care au fost raportate explozii se află și Harkov și Zaporojie.

Atacurile asupra infrastructurilor energetice din Ucraina au fost confirmate de armata rusă.

”Forţele armate ruse au continuat să lovească cu arme aeriene şi maritime de înaltă precizie şi cu rază lungă de acţiune comandamentul militar şi sistemele energetice ale Ucrainei”, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova marți, în raportul său zilnic. Documentul afirmă că ”toate ţintele au fost atinse.”

#zlenski #retea #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.