Întrebarea care intrigă Vestul: Motivul neștiut pentru care Rusia nu este urâtă de publicul non-occidental

În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, experții americani s-au întrebat cu nedumerire: „De ce ne urăsc (teroriștii)?” La un an de la începutul războiul lui Vladimir Putin din Ucraina, a început să se contureze o variantă la această întrebare: „De ce nu-i urăsc (pe ruși)”, oamenii din țările non-occidentale?

Indiferența unor țări față de agresiunea lui Putin din Ucraina i-a lăsat perplecși pe analiștii occidentali. Reticența guvernelor non-occidentale de a impune sancțiuni Moscovei poate fi ușor explicată prin interesele lor economice, potrivit Financial Times.

Dar cum putem explica de ce publicul non-occidental nu simte mai multă indignare morală față de agresiunea directă a Kremlinului? Un nou studiu realizat de United West, ”Divided by the Rest” (Divizați de restul), dezvăluie că războiul și eșecurile militare rusești nu au forțat oamenii din multe țări non-occidentale să-și degradeze opinia despre Rusia sau să pună la îndoială puterea ei relativă.

Rusia este văzută fie ca un „aliat”, fie ca un „partener” de 79% dintre oamenii din China (nu este surprinzător). Dar același lucru este valabil pentru 80% dintre indieni și 69% dintre turci. Mai mult, aproximativ trei sferturi dintre respondenții din fiecare dintre aceste țări cred că Rusia este fie mai puternică, fie cel puțin la fel de puternică, așa cum o percepeau ei înainte de război.
Și, în timp ce o mulțime de americani și europeni doresc ca Ucraina să câștige, chiar dacă aceasta înseamnă un război mai lung și dificultăți economice pentru ei înșiși, majoritatea chinezilor, indienilor și turcilor care și-au exprimat o opinie au spus că ar prefera ca războiul să se oprească cât mai curând posibil, chiar dacă asta înseamnă că Ucraina renunță la o parte din teritoriul său. Ei văd sprijinul occidental pentru Kiev ca fiind motivat de alte motive decât protecția integrității teritoriale a Ucrainei sau democrația acesteia.

Sprijinul occidental pentru Ucraina, în special livrarea de arme avansate, a făcut ca națiunile non-occidentale să accepte mai ușor narațiunea Kremlinului despre conflict ca un proxy pentru confruntarea dintre Rusia și Occident.

Uniunea Sovietică a fost o superputere ideologică. Acum că Moscova este doar o „mare putere de mijloc” dintre multele de pe glob, războaiele Rusiei se amestecă în toate celelalte conflicte din întreaga lume – ele își iau locul alături de violența din Siria, Libia, Etiopia și Myanmar.

Războiul din Ucraina nu este un punct de cotitură în imaginația non-occidentală. Așadar răspunsul la întrebarea „De ce nu-i urăsc (pe ruși)?” este simplu. Pentru că Rusia nu mai este suficient de importantă în lume pentru a o urî.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #Kremlin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.