Investigație Realitatea - MORA pierde judecata. Atac al OGC rusești asupra securității pe domeniul drepturilor de autor

Grupul de presă Realitatea a câștigat definitiv procesul intentat de AO MORA, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins acțiunile organizației și au constatat că informațiile publicate în presă au substrat factologic și nu constituie defăimare. Potrivit Hotărârii instanței de judecată, acțiunea civilă inițiată de AO MORA a fost respinsă atât în primă instanță, cât și în apel.

Prin Hotărârea din 13 februarie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins cererea AO MORA ca neîntemeiată. Instanța a reținut că: informațiile publicate în presă privind interacțiunea AO MORA cu organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unui potențial risc pentru Republica Moldova asociat activității acestora au un substrat factologic justificat și se bazează pe date provenite din surse oficiale.

Ulterior, la 5 noiembrie 2025, Curtea de Apel Centru a respins cererea de apel depusă de AO MORA și a menținut hotărârea primei instanțe, decizia devenind definitivă.

Potrivit hotărârii de judecată, informațiile publicate au fost susținute și de datele furnizate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), care a semnalat că activitatea unei persoane asociate cu AO MORA, identificată drept A. Kricevski, prezintă un potențial risc la adresa securității Republicii Moldova.

De asemenea, instanța a reținut că Centrul Național Anticorupție (CNA) a constatat, în urma investigațiilor, că activitatea grupului vizat ar fi fost finanțată și gestionată în interesul cetățeanului rus A. Kricevski, cu scopul promovării intereselor personale și ale unor entități externe din domeniul drepturilor de autor.

Totodată, se constată că obiectivul principal al acțiunilor întreprinse de acest grup ar fi fost discreditarea organizațiilor de gestiune colectivă din Republica Moldova și a conducerii AGEPI, inclusiv prin răspândirea de afirmații calomnioase și prin tentative de intimidare a presei prin acțiuni judiciare.

Prin deciziile instanțelor, Grupul de presă Realitatea a obținut o victorie definitivă, iar judecătorii au confirmat că investigația jurnalistică contestată: se bazează pe fapte verificabile, nu depășesc limitele libertății de exprimare, nu constituie defăimare.

Având în vedere materialele colectate timp de 4 ani în cadrul investigației realizate de Grupul Media Realitatea, precum și în contextul declarațiilor din cadrul ședinței Parlamentului din data de 18 decembrie 2025 referitoare la domeniul Drepturilor de autor, atragem atenția Parlamentului, Guvernului și a instituțiilor de forță a Republicii Moldova asupra necesității monitorizării activității AO MORA și a organizațiilor afiliate din perspectiva atacurilor organizațiilor de gestiune colectivă rusești asupra securității naționale pe domeniul drepturilor de autor.

BANI.MD scris anterior despre AO MORA, când la începutul lunii noiembrie 2021, un grup de oameni anonimi pentru domeniul drepturilor de autor și conexe anunță despre lansarea a Moldavian Rightsholders Association, prescurtat MORA. Acest anunț vine după vizita în Republica Moldova, în luna octombrie 2021, a reprezentanților de la RAO și VOIS. După câteva zile de întrevederi și acțiuni, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice înregistrează Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA”.

Asociația „de autori” MORA este fondată de 6 cetățeni ai Republicii Moldova: Gherman Stela (Președintă), Codreanu Dumitru (Cenzor) și Jora Vadim, Țurcan Valentin, Chiroșca Nicolae și Pădure Constantin (membri ai Consiliului de Administrare al autorilor). De menționat, că pe lângă variabila profesională – de la proprietar de restaurant, constructori și până la șomeri, niciunul din aceste 6 persoane nu este autor sau interpret și nu a avut niciodată nicio legătură de ordin profesional cu domeniul drepturilor de autor și conexe.

#mora #investigatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.