Investiția secolului! Nimerenco anunță construcția a doua mega spitale: Anul acesta vom semna contractul de finanțare

În debutul ședinței guvernului, ministra Sănătății, Ala Nimerenco a anunțat că până la sfârșitul anului 2022 urmează să fi semnat contractul de finanțare cu BEI și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru construcția a doua spitale regionale la Bălți și Cahul.

Împreună cu reprezentanții celor două bănci am vizitat spitalul de la Bălți și Cahul. Or, necesitatea construirii celor două spitale este necesară în condițiile în care vor fi deserviți 1,5 mil. locuitori. În plus, în fiecare oră în Chișinău are loc câte un accident cerebral, iar prima oră după accident este esențială pentru pacient să fie adus la spital”, a punctat Nimerenco.

Ministra a vorbit și despre serviciile deconcentrate pentru populație. Instituțiile medicale vor fi dotate cu echipament de ultimă generație și vor acorda asistență pacienților care au suferit de atacuri vasculare, boli oncologice.

Din banii băncii, Comisiei Consiliului Europei am început să ajustăm studiul de fizabilitate, elaborat câţiva ani în urmă, din punct de vedere a tuturor indicatorilor statistici care s-au mai schimbat în ultimii ani. Ne-am făcut un plan pentru acest an, ar fi foarte bine să reuşim cu proiectarea şi licitaţia să avem proiectul gata şi să purcedem la tenderul pentru construcţie”, a mai punctat Revenco.

Deocamdată ministra nu a anunțat valoarea investiției, însă potrivit specialiștilor se ridică la sute de milioane de euro.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul condus de premierul Viktor Orbán a depus un proces la Tribunalul General al UE de la Luxemburg împotriva deciziei Consiliului Uniunii Europene de a direcționa către Ucraina veniturile obținute din activele rusești înghețate, relatează publicația Portfolio.

Potrivit sursei, cererea a fost depusă încă din iulie, iar pe 25 august instanța europeană a acceptat oficial cazul spre examinare. Procesul a început deja, însă calendarul următoarelor ședințe nu este cunoscut, iar procedura ar putea dura ani de zile.

Decizia contestată prevede ca Ucraina să primească anual 3–5 miliarde de euro din dobânzile generate de activele rusești blocate în jurisdicții europene. Bruxellesul a argumentat că pentru utilizarea acestor fonduri nu este necesar vot unanim, întrucât nu sunt bani din bugetul UE.

Budapesta, însă, susține că a fost exclusă din procesul decizional și că astfel au fost încălcate normele procedurale prevăzute în tratatele UE. Ungaria refuză constant să participe la sprijinirea militară a Ucrainei, iar autoritățile de la Budapesta afirmă că poziția lor a fost ignorată.

Tensiunile dintre Kiev și Budapesta s-au accentuat recent, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că funcționarea conductei de petrol „Drujba” ar putea depinde de atitudinea Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE. Orbán a calificat declarația drept „amenințare” și a avertizat că „șantajul și atacurile asupra conductei nu vor aduce Ucrainei locul dorit în Uniune”, evocând și „consecințe pe termen lung”.

Premierul ungar se opune ferm aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, blochează frecvent inițiativele UE de sprijin pentru Kiev și a încercat în repetate rânduri să împiedice prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, pentru care este necesară unanimitatea statelor membre.