Ion Sturza spune care este domeniul care va înregistra o creștere exponențială

02 Oct. 2021, 12:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Oct. 2021, 12:53 // Actual //  bani.md

Faţă de „bulimia“ de consum de anul trecut, a doua jumătate din 2021 a venit cu o temperare bruscă a apetitului de achiziţii. Semnalul este clar, consumatorul este tot mai prudent, iar banii tot mai puţini, în contextul inflaţiei, costurilor medicale aduse de pandemie sau al creşterii preţurilor la energie, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, normalitatea mult aş­teptată s-a mutat în 2023, crede Ion Sturza, fonda­to­rul Elefant.ro, al doilea ju­cător ca dimen­siune din retailul online. În această incertitudine, sin­gurele investiţii care pot creşte expo­nen­ţial sunt cele din digital, mai crede fos­tul premier al Republicii Moldova şi omul din spatele celei mai mari tranzacţii din România, vânzarea grupului Rompetrol către KazMunayGas.

„Toate industriile clasice, industriile gre­le, au un potenţial ciclic de a creşte, dar nu de câteva ori. Din păcate sau fericire există această zonă de IT care are capacita­tea de creştere exponenţială“, a spus Ion Sturza în cadrul emisiunii Lecţii de Busi­ness, proiect editorial ZF sprijinit de First Bank.

Cu o carieră de afaceri de 35 de ani, dublată de funcţii politice precum cea de premier al Republicii Moldova, Sturza a fost implicat în multiple domenii de activitate, de la petrol, chimie, imobiliare sau digital. O parte dintre investiţiile sale sunt derulate prin intermediul fondului Fribourg Capital, ultima tranzacţie de suc­ces fiind vânzarea proiectului de birouri Liberty din Cluj către americanii de la White Star Real Estate. La acel moment, 2019, tranzacţia a fost evaluată de sursele ZF la circa 40 de milioane de euro.

După acest traseu, Sturza spune că investiţiile sale se vor concentra pe zona de digital, singura pe care o creditează cu un potenţial exponenţial de creştere.

„Din clasamentul S&P au dispărut industriile vechi pentru că au o capacitate limitată de creştere exponenţială. Dar nu trebuie să avem iluzii. Chiar dacă biletul de intrare e mic, nevoia de capital pentru aceste afaceri este imens.“

 O altă filosofie de business

Astfel, spune Sturza, după o perioadă în care a activat în industrii grele, a decis să facă pasul spre zone puţin intensive din punctul de vedere al activelor.

„Filosofia mea se numeşte asset-light (active uşoare). Acum avem în portofoliu companii care valorează milioane, dar avem 100 de calculatoare. Noi avem o abordare diferită, de open eco system şi asset light. Nu vreau să investesc în de­pozite, în curieri, nu vreau să am de a face cu şoferii, cu ro­ţile. De ce aş pu­tea eu să fac un de­pozit mai bine de­cât un dezvolta­tor care îl face su­perb? Noi suntem core-ul online-ului.“

Potrivit EY, concepu­tul de asset-light business im­plică transferul unor structuri, de la an­gajaţi la procese, către proprietari spe­cializaţi, astfel încât companiile construite după acest model sunt mai agile, mai ales în contextul creat de criza sanitară.

„Avem platforma, avem clienţii şi avem knowledge-ul. Asta este noţiunea de asset light. Eu ţin minte experienţa mea când aveam zeci de mii de oameni. Acum nu e nicio problemă. Am scos calculatorul din priză şi am plecat acasă. Azi, în eco­sis­temul Elefant.ro sunt câteva zeci de tool-uri. Asta îţi dă libertatea de a aduce în fie­care zi alte componente. Nu eşti depen­dent de o arhitectură sau de o echipă.“

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.