Ion Sturza spune care este domeniul care va înregistra o creștere exponențială

Faţă de „bulimia“ de consum de anul trecut, a doua jumătate din 2021 a venit cu o temperare bruscă a apetitului de achiziţii. Semnalul este clar, consumatorul este tot mai prudent, iar banii tot mai puţini, în contextul inflaţiei, costurilor medicale aduse de pandemie sau al creşterii preţurilor la energie, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, normalitatea mult aşteptată s-a mutat în 2023, crede Ion Sturza, fondatorul Elefant.ro, al doilea jucător ca dimensiune din retailul online. În această incertitudine, singurele investiţii care pot creşte exponenţial sunt cele din digital, mai crede fostul premier al Republicii Moldova şi omul din spatele celei mai mari tranzacţii din România, vânzarea grupului Rompetrol către KazMunayGas.

„Toate industriile clasice, industriile grele, au un potenţial ciclic de a creşte, dar nu de câteva ori. Din păcate sau fericire există această zonă de IT care are capacitatea de creştere exponenţială“, a spus Ion Sturza în cadrul emisiunii Lecţii de Business, proiect editorial ZF sprijinit de First Bank.

Cu o carieră de afaceri de 35 de ani, dublată de funcţii politice precum cea de premier al Republicii Moldova, Sturza a fost implicat în multiple domenii de activitate, de la petrol, chimie, imobiliare sau digital. O parte dintre investiţiile sale sunt derulate prin intermediul fondului Fribourg Capital, ultima tranzacţie de succes fiind vânzarea proiectului de birouri Liberty din Cluj către americanii de la White Star Real Estate. La acel moment, 2019, tranzacţia a fost evaluată de sursele ZF la circa 40 de milioane de euro.

După acest traseu, Sturza spune că investiţiile sale se vor concentra pe zona de digital, singura pe care o creditează cu un potenţial exponenţial de creştere.

„Din clasamentul S&P au dispărut industriile vechi pentru că au o capacitate limitată de creştere exponenţială. Dar nu trebuie să avem iluzii. Chiar dacă biletul de intrare e mic, nevoia de capital pentru aceste afaceri este imens.“

O altă filosofie de business

Astfel, spune Sturza, după o perioadă în care a activat în industrii grele, a decis să facă pasul spre zone puţin intensive din punctul de vedere al activelor.

„Filosofia mea se numeşte asset-light (active uşoare). Acum avem în portofoliu companii care valorează milioane, dar avem 100 de calculatoare. Noi avem o abordare diferită, de open eco system şi asset light. Nu vreau să investesc în depozite, în curieri, nu vreau să am de a face cu şoferii, cu roţile. De ce aş putea eu să fac un depozit mai bine decât un dezvoltator care îl face superb? Noi suntem core-ul online-ului.“

Potrivit EY, conceputul de asset-light business implică transferul unor structuri, de la angajaţi la procese, către proprietari specializaţi, astfel încât companiile construite după acest model sunt mai agile, mai ales în contextul creat de criza sanitară.

„Avem platforma, avem clienţii şi avem knowledge-ul. Asta este noţiunea de asset light. Eu ţin minte experienţa mea când aveam zeci de mii de oameni. Acum nu e nicio problemă. Am scos calculatorul din priză şi am plecat acasă. Azi, în ecosistemul Elefant.ro sunt câteva zeci de tool-uri. Asta îţi dă libertatea de a aduce în fiecare zi alte componente. Nu eşti dependent de o arhitectură sau de o echipă.“

#Ion Sturza #digital #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.