Ion Sturza spune care este domeniul care va înregistra o creștere exponențială

02 Oct. 2021, 12:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Oct. 2021, 12:53 // Actual //  bani.md

Faţă de „bulimia“ de consum de anul trecut, a doua jumătate din 2021 a venit cu o temperare bruscă a apetitului de achiziţii. Semnalul este clar, consumatorul este tot mai prudent, iar banii tot mai puţini, în contextul inflaţiei, costurilor medicale aduse de pandemie sau al creşterii preţurilor la energie, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, normalitatea mult aş­teptată s-a mutat în 2023, crede Ion Sturza, fonda­to­rul Elefant.ro, al doilea ju­cător ca dimen­siune din retailul online. În această incertitudine, sin­gurele investiţii care pot creşte expo­nen­ţial sunt cele din digital, mai crede fos­tul premier al Republicii Moldova şi omul din spatele celei mai mari tranzacţii din România, vânzarea grupului Rompetrol către KazMunayGas.

„Toate industriile clasice, industriile gre­le, au un potenţial ciclic de a creşte, dar nu de câteva ori. Din păcate sau fericire există această zonă de IT care are capacita­tea de creştere exponenţială“, a spus Ion Sturza în cadrul emisiunii Lecţii de Busi­ness, proiect editorial ZF sprijinit de First Bank.

Cu o carieră de afaceri de 35 de ani, dublată de funcţii politice precum cea de premier al Republicii Moldova, Sturza a fost implicat în multiple domenii de activitate, de la petrol, chimie, imobiliare sau digital. O parte dintre investiţiile sale sunt derulate prin intermediul fondului Fribourg Capital, ultima tranzacţie de suc­ces fiind vânzarea proiectului de birouri Liberty din Cluj către americanii de la White Star Real Estate. La acel moment, 2019, tranzacţia a fost evaluată de sursele ZF la circa 40 de milioane de euro.

După acest traseu, Sturza spune că investiţiile sale se vor concentra pe zona de digital, singura pe care o creditează cu un potenţial exponenţial de creştere.

„Din clasamentul S&P au dispărut industriile vechi pentru că au o capacitate limitată de creştere exponenţială. Dar nu trebuie să avem iluzii. Chiar dacă biletul de intrare e mic, nevoia de capital pentru aceste afaceri este imens.“

 O altă filosofie de business

Astfel, spune Sturza, după o perioadă în care a activat în industrii grele, a decis să facă pasul spre zone puţin intensive din punctul de vedere al activelor.

„Filosofia mea se numeşte asset-light (active uşoare). Acum avem în portofoliu companii care valorează milioane, dar avem 100 de calculatoare. Noi avem o abordare diferită, de open eco system şi asset light. Nu vreau să investesc în de­pozite, în curieri, nu vreau să am de a face cu şoferii, cu ro­ţile. De ce aş pu­tea eu să fac un de­pozit mai bine de­cât un dezvolta­tor care îl face su­perb? Noi suntem core-ul online-ului.“

Potrivit EY, concepu­tul de asset-light business im­plică transferul unor structuri, de la an­gajaţi la procese, către proprietari spe­cializaţi, astfel încât companiile construite după acest model sunt mai agile, mai ales în contextul creat de criza sanitară.

„Avem platforma, avem clienţii şi avem knowledge-ul. Asta este noţiunea de asset light. Eu ţin minte experienţa mea când aveam zeci de mii de oameni. Acum nu e nicio problemă. Am scos calculatorul din priză şi am plecat acasă. Azi, în eco­sis­temul Elefant.ro sunt câteva zeci de tool-uri. Asta îţi dă libertatea de a aduce în fie­care zi alte componente. Nu eşti depen­dent de o arhitectură sau de o echipă.“

29 Sept. 2026, 14:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 14:15 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.