Ion Sturza spune care este domeniul care va înregistra o creștere exponențială

Faţă de „bulimia“ de consum de anul trecut, a doua jumătate din 2021 a venit cu o temperare bruscă a apetitului de achiziţii. Semnalul este clar, consumatorul este tot mai prudent, iar banii tot mai puţini, în contextul inflaţiei, costurilor medicale aduse de pandemie sau al creşterii preţurilor la energie, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, normalitatea mult aşteptată s-a mutat în 2023, crede Ion Sturza, fondatorul Elefant.ro, al doilea jucător ca dimensiune din retailul online. În această incertitudine, singurele investiţii care pot creşte exponenţial sunt cele din digital, mai crede fostul premier al Republicii Moldova şi omul din spatele celei mai mari tranzacţii din România, vânzarea grupului Rompetrol către KazMunayGas.

„Toate industriile clasice, industriile grele, au un potenţial ciclic de a creşte, dar nu de câteva ori. Din păcate sau fericire există această zonă de IT care are capacitatea de creştere exponenţială“, a spus Ion Sturza în cadrul emisiunii Lecţii de Business, proiect editorial ZF sprijinit de First Bank.

Cu o carieră de afaceri de 35 de ani, dublată de funcţii politice precum cea de premier al Republicii Moldova, Sturza a fost implicat în multiple domenii de activitate, de la petrol, chimie, imobiliare sau digital. O parte dintre investiţiile sale sunt derulate prin intermediul fondului Fribourg Capital, ultima tranzacţie de succes fiind vânzarea proiectului de birouri Liberty din Cluj către americanii de la White Star Real Estate. La acel moment, 2019, tranzacţia a fost evaluată de sursele ZF la circa 40 de milioane de euro.

După acest traseu, Sturza spune că investiţiile sale se vor concentra pe zona de digital, singura pe care o creditează cu un potenţial exponenţial de creştere.

„Din clasamentul S&P au dispărut industriile vechi pentru că au o capacitate limitată de creştere exponenţială. Dar nu trebuie să avem iluzii. Chiar dacă biletul de intrare e mic, nevoia de capital pentru aceste afaceri este imens.“

O altă filosofie de business

Astfel, spune Sturza, după o perioadă în care a activat în industrii grele, a decis să facă pasul spre zone puţin intensive din punctul de vedere al activelor.

„Filosofia mea se numeşte asset-light (active uşoare). Acum avem în portofoliu companii care valorează milioane, dar avem 100 de calculatoare. Noi avem o abordare diferită, de open eco system şi asset light. Nu vreau să investesc în depozite, în curieri, nu vreau să am de a face cu şoferii, cu roţile. De ce aş putea eu să fac un depozit mai bine decât un dezvoltator care îl face superb? Noi suntem core-ul online-ului.“

Potrivit EY, conceputul de asset-light business implică transferul unor structuri, de la angajaţi la procese, către proprietari specializaţi, astfel încât companiile construite după acest model sunt mai agile, mai ales în contextul creat de criza sanitară.

„Avem platforma, avem clienţii şi avem knowledge-ul. Asta este noţiunea de asset light. Eu ţin minte experienţa mea când aveam zeci de mii de oameni. Acum nu e nicio problemă. Am scos calculatorul din priză şi am plecat acasă. Azi, în ecosistemul Elefant.ro sunt câteva zeci de tool-uri. Asta îţi dă libertatea de a aduce în fiecare zi alte componente. Nu eşti dependent de o arhitectură sau de o echipă.“

#Ion Sturza #digital #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.