Ioniță: Dacă BNM nu intervenea pe piața valutară era o catastrofă, mai ceva ca explozia de la Cernobîl

În lunile iulie, august ar trebui să avem o ușoară scădere a inflației, iar în toamnă o temperare, însă situația rămâne complicată de plan internațional. Economistul Veaceslav Ioniță a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4 că presiunea energetică și respectiv inflația pe componenta energetică încă ne va duce prețurile în sus. Noi încă nu am absorbit șocul energetic de la începutul anului trecut.

Potrivit economistului, în prezent, inflația are câțiva factori de bază – componenta energetică, a produselor alimentare, războiul din Ucraina și inflația importată cu o pondere de vreo 80%. Da pe intern avem un consum precedent. BNM acuma înăsprește politica monetară descurajează consumul și încurajează economiile populației, dar asta influențează prea puțin. Însă pot spune aici că economia noastră este una handicapată în sensul că monopolizată, cu scheme, asta tot are o contribuție dar nu atât de mare la inflație.

„Șocul extern la inflație e cel mai mare, iar acuzațiile că BNM e vinovată, din păcate este contraproductivă și discreditează guvernarea în ochii partenerilor noștri externi. BNM are două instrumente de intervenție: politica valutară (care se consideră că nu este, dar după părerea mea e unul puternic). Noi am avut prima dată în istoria Moldovei oferta negativă de valută din partea populației și BNM a intervenit masiv, pentru asta și este banca centrală. A intervenit și a menținut stabilitatea cursului valutar. A făcut asta în condiții unei cereri fără precedent, pentru asta și sunt rezerve valutare. Și doi, politica monetară, care după mine are o influență nu prea puternică. Toți sar cu gura la BNM că trebuia să intervină mai repede. Știți în cine primul lovește înăsprirea politicii monetare – Guvern.”, a explicat Ioniță.

În opinia lui Ioniță, acuzațiile tăioase ale guvernării în adresa BNM se datorează faptului că anul trecut guvernul se împrumuta cu 5%, și anul acesta, din cauza înăspririi politicii monetare, guvernul se împrumută cu 17-18%. Și Guvernul anul acesta, pentru prima dată a declarat că nu se mai împrumută pe piața internă. Da cum să nu te împrumuți? Nu ai de unde, pe extern nu îți dă nimeni și ei sunt nevoiți să se împrumute pe intern.

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.