Ioniță: Dacă BNM nu intervenea pe piața valutară era o catastrofă, mai ceva ca explozia de la Cernobîl

În lunile iulie, august ar trebui să avem o ușoară scădere a inflației, iar în toamnă o temperare, însă situația rămâne complicată de plan internațional. Economistul Veaceslav Ioniță a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4 că presiunea energetică și respectiv inflația pe componenta energetică încă ne va duce prețurile în sus. Noi încă nu am absorbit șocul energetic de la începutul anului trecut.

Potrivit economistului, în prezent, inflația are câțiva factori de bază – componenta energetică, a produselor alimentare, războiul din Ucraina și inflația importată cu o pondere de vreo 80%. Da pe intern avem un consum precedent. BNM acuma înăsprește politica monetară descurajează consumul și încurajează economiile populației, dar asta influențează prea puțin. Însă pot spune aici că economia noastră este una handicapată în sensul că monopolizată, cu scheme, asta tot are o contribuție dar nu atât de mare la inflație.

„Șocul extern la inflație e cel mai mare, iar acuzațiile că BNM e vinovată, din păcate este contraproductivă și discreditează guvernarea în ochii partenerilor noștri externi. BNM are două instrumente de intervenție: politica valutară (care se consideră că nu este, dar după părerea mea e unul puternic). Noi am avut prima dată în istoria Moldovei oferta negativă de valută din partea populației și BNM a intervenit masiv, pentru asta și este banca centrală. A intervenit și a menținut stabilitatea cursului valutar. A făcut asta în condiții unei cereri fără precedent, pentru asta și sunt rezerve valutare. Și doi, politica monetară, care după mine are o influență nu prea puternică. Toți sar cu gura la BNM că trebuia să intervină mai repede. Știți în cine primul lovește înăsprirea politicii monetare – Guvern.”, a explicat Ioniță.

În opinia lui Ioniță, acuzațiile tăioase ale guvernării în adresa BNM se datorează faptului că anul trecut guvernul se împrumuta cu 5%, și anul acesta, din cauza înăspririi politicii monetare, guvernul se împrumută cu 17-18%. Și Guvernul anul acesta, pentru prima dată a declarat că nu se mai împrumută pe piața internă. Da cum să nu te împrumuți? Nu ai de unde, pe extern nu îți dă nimeni și ei sunt nevoiți să se împrumute pe intern.

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.