Își ajută semenii. Comunitatea evreiască din Moldova oferă sprijin sinistraților ucraineni să fugă din calea războiului

Comunitatea evreiască din Republica Moldova a deschis un centru de plasament și triere destinat refugiaților din Ucraina, pentru semenii lor.

Potrivit directoarei centrului de plasament temporar pentru sinistrați, aici sunt aduși cetățenii ucraineni de etnie evreiască și cazați temporar, iar o parte din cei care doresc își continuă calea spre alte destinații.

Centrul a fost amenajat în cadrul unei săli de tenis de câmp din Capitală.

În decurs de trei săptămâni, de la deschiderea centrului, au fost cazați peste 12 mii de refugiați.

Directoarea Centrului a mai afirmat că, sinistrații sunt ajutați să-și perfecteze actele pentru a putea călători mai departe, pentru că mulți dintre refugiați nu dispun de pașapoarte. Pentru a reuși să-i ajute, reprezentanții centrului au creat relații speciale cu Ambasadele și consulatele Israelului, care acordă toată asistența necesară.

Mai multe detalii despre centrul dat găsiți în materialul realizat în cadrul „Orei cu Traian Stoianov”, transmisă pe R LIVE TV și RLIVE.MD.

#comunitatea evreiasca #centru de plasament #refugiati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.