Istoria unui cuplu din Moldova care creează woodbaguri. Au atras atenția unui investitor din România

Cuplul din Republica Moldova, Maria și Mihai Bumbu, creează un produs unic din țara noastră – woodbaguri. Aceștia folosesc lemn și pânză de iută pentru a crea pungi ecologice din lemn. Cuplu a participat la emisiunea din România „Imperiul Leilor” de la ProTV.

În urmă cu 9 ani cuplul a început o afacere în domeniul publicitar, pe care mai târziu au transformat-o într-o companie de decorațiuni personalizate. De ceva timp, cei doi au lansat propriul lor produs, unic în Moldova – pungile din lemn și pânză de iută.

La emisiunea „Imperiul Leilor” cei doi cerut 200.000 de euro pentru 20% din companie, cei doi au prezentat ideile lor în fața „leilor”. Pungile sunt produse în Republica Moldova, iar cuplul a deschis o societate comercială și în România.

Maria și Mihai Bumbu vor să înceapă să comercializeze produsul lor în toată lumea, Uniunea Europeană, SUA, etc.

„Piața pe care noi vrem să o cucerim ar fi Uniunea Europeană, America, Australia, Japonia și o parte din țările CSI. Noi dorim să-l realizăm în jur de 4 euro pe unitate.”, a declarat Mihai Bumbu.

La moment se produc 4000 de woodbaguri pe lună și doresc să mărească producția până la cel puțin 40.000 de pungi pe lună. Pentru aceasta aveau nevoie de un partener care să ofere investiții.

La moment pentru companie lucrează 20 de oameni full timr și alții 20 lucrează part-time.

În cele din urmă cuplul a reușit să-l convingă pe unul dintre „lei” să le ofere inestiții. Este vorba de Dan Șucu, proprietar MOBEXPERT România, care le-a oferit 200.000 de euro pentru 40% din companie.

„Cel mai important este faptul că „leii” au pus valoare și pe relația umană, nu doar pe cea financiară, ceea ce pentru noi este primordial.”, a menționat Maria Bumbu.

Datorită acestor investiții, cuplul Maria și Mihai Bumbu vor deschide o fabrică de woodbaguri.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.