Istoria unui cuplu din Moldova care creează woodbaguri. Au atras atenția unui investitor din România

Cuplul din Republica Moldova, Maria și Mihai Bumbu, creează un produs unic din țara noastră – woodbaguri. Aceștia folosesc lemn și pânză de iută pentru a crea pungi ecologice din lemn. Cuplu a participat la emisiunea din România „Imperiul Leilor” de la ProTV.

În urmă cu 9 ani cuplul a început o afacere în domeniul publicitar, pe care mai târziu au transformat-o într-o companie de decorațiuni personalizate. De ceva timp, cei doi au lansat propriul lor produs, unic în Moldova – pungile din lemn și pânză de iută.

La emisiunea „Imperiul Leilor” cei doi cerut 200.000 de euro pentru 20% din companie, cei doi au prezentat ideile lor în fața „leilor”. Pungile sunt produse în Republica Moldova, iar cuplul a deschis o societate comercială și în România.

Maria și Mihai Bumbu vor să înceapă să comercializeze produsul lor în toată lumea, Uniunea Europeană, SUA, etc.

„Piața pe care noi vrem să o cucerim ar fi Uniunea Europeană, America, Australia, Japonia și o parte din țările CSI. Noi dorim să-l realizăm în jur de 4 euro pe unitate.”, a declarat Mihai Bumbu.

La moment se produc 4000 de woodbaguri pe lună și doresc să mărească producția până la cel puțin 40.000 de pungi pe lună. Pentru aceasta aveau nevoie de un partener care să ofere investiții.

La moment pentru companie lucrează 20 de oameni full timr și alții 20 lucrează part-time.

În cele din urmă cuplul a reușit să-l convingă pe unul dintre „lei” să le ofere inestiții. Este vorba de Dan Șucu, proprietar MOBEXPERT România, care le-a oferit 200.000 de euro pentru 40% din companie.

„Cel mai important este faptul că „leii” au pus valoare și pe relația umană, nu doar pe cea financiară, ceea ce pentru noi este primordial.”, a menționat Maria Bumbu.

Datorită acestor investiții, cuplul Maria și Mihai Bumbu vor deschide o fabrică de woodbaguri.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.