Italia îngheață împrumutul de 500 milioane de euro pentru proiectul rus Arctic LNG 2

Invadarea Ucrainei de către Rusia a determinat Italia să suspende partea sa de finanţare pentru proiectul Arctic LNG 2, în valoare de 21 miliarde de dolari, condus de producătorul rus privat de gaze Novatek, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Occidentul a luat măsuri fără precedent de izolare a sistemului financiar şi a economiei ruse. Până acum, sectorul energetic a fost scutit, dar sancţiunile care afectează industria rămân în vigoare. Potenţialul pentru sancţiuni suplimentare a determinat Italia să regândească împrumutul pentru fabrica unde se vor procesa gazele, evaluat la 500 milioane de euro (561 milioane de dolari), susţin sursele.

Banca italiană de stat Cassa Depositi e Prestiti (CDP) şi subsidiara rusă a celui mai mare grup bancar italian, Intesa Sanpaolo, au convenit recent să ajute la finanţarea proiectului Novatek. Împrumutul era garantat de societatea italiană de asigurare de credite SACE, care a asigurat deja investiţii şi proiecte legate de Rusia în valoare de aproape cinci miliarde de euro, scrie Agerpres.

Sursele spun că împrumutul nu a fost acordat, iar CDP şi Intesa analizează situaţia, alăturându-se astfel valului de companii care şi-au redus semnificativ legăturile cu Rusia. Discuţiile privind soarta împrumutului sunt în derulare între Intesa, CDP, SACE şi Trezorerie. Acordul rămâne în vigoare deocamdată, adaugă sursele.

Toate părţile interesate au refuzat să comenteze informaţia.

Înainte de conflicul din Ucraina, se estima că Arctic LNG 2 va fi lansat în 2023, urmând să ajungă la capacitate deplină de aproape 20 milioane tone gaze naturale lichefiate (LNG) pe an în 2026.

În noiembrie, Novatek a anunţat acorduri de împrumut cu bănci ruseşti şi străine, în valoare de 9,5 miliarde de euro, asigurând finanţarea externă necesară pentru proiect.

Acţionarii Arctic LNG 2 sunt Novatek (60%), TotalEnergies (10%), CNPC din China (10%), CNOOC (10%) şi Japan Arctic LNG (10%), un consorţiu alcătuit din Mitsui & Co, Ltd. şi JOGMEC.

Un grup de europarlamentari a cerut în luna mai liderilor Germaniei, Franţei şi Italiei să nu sprijine proiectul, din cauza temerilor legate de mediu.

#Arctic LNG 2 #imprumut #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.