Italia, plan de salvare. Ce se scoate la vânzare pentru a ține sub control datoria publică

Italia este în pragul dezastrului economic. Giorgia Meloni îşi propune să strângă cel puțin 1% din produsul intern brut sau aproximativ 21 de miliarde de euro pentru ţine sub control datoria publică.

Italia este în pragul dezastrului economic. Giorgia Meloni pune la vânzare active între 2024 și 2026, a anunțat Trezoreria în raportul său economic și financiar.

Planul face parte din eforturile prim-ministrului Giorgia Meloni de a ține sub control a doua cea mai mare datorie din zona euro ca proporție din PIB. În timp ce investitorii urmăresc îndeaproape finanțele publice care scârțâite ale Romei.

Italia este în criză: Povara datoriei ar putea crește

Raportul datoriei Italiei/PIB ar urma să scadă la 139,6% în 2026, de la 140,2% în acest an. Noile ţinte iau în considerare veniturile din vânzarea activelor. Care va fi aşteptată în următorii trei ani, a spus DEF. Şi mai spune că fără planurile de vânzare, povara datoriei probabil ar creste.

Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus în document că vânzările de pachete de acţiuni vor implica companii care fac obiectul angajamentelor de privatizare deja convenite cu Comisia Europeană.

„Aceasta este o referire la banca Monte dei Paschi di Siena (MPS). Care a fost salvată în 2017 la un cost de 5,4 miliarde de euro pentru contribuabili. Se aşteaptă ca Trezoreria să angajeze consilieri pentru procesul de reprivatizare al băncii. Au spus bancherii, deşi Giorgetti a minimizat perspectiva unei acţiuni rapide. Spunând că guvernul nu are nevoie urgentă de numerar”, scrie Reuters.

Italia mai vinde şi acţiuni de la companii

De asemenea, Italia va vinde acţiuni la companii la care participaţia Trezoreriei „o depăşeşte pe cea necesară pentru a menţine o coerenţă şi unitatea corespunzătoare a direcţiei strategice”, a adăugat Giorgetti, fără a oferi alte detalii.

Cu toate acestea, guvernele Italiei au un istoric de ţinte de privatizare nerespectate. Acestea datând dinainte de pandemia de COVID-19. Moment care a declanşat o lungă perioadă de politică fiscală expansionistă, care nu s-a încheiat încă.

În 2018, prim-ministrul de atunci Giuseppe Conte s-a angajat să strângă aproximativ 18 miliarde de euro din vânzările de active, până la sfârşitul anului următor, pentru a ajuta la scăderea datoriilor şi a linişti investitorii, dar planul nu a dat rezultate, scrie Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #PIB #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla rusă a devenit în 2025 cea mai puternică valută din lume, apreciindu-se cu aproximativ 45% față de dolarul american și fiind tranzacționată în jurul nivelului de 78 de ruble pentru un dolar, potrivit datelor Bloomberg. Este cel mai mare avans anual al monedei ruse din cel puțin 1994.

Evoluția are loc în pofida războiului în Ucraina, scăderii prețurilor la petrol și a noilor sancțiuni impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană. Un rol important l-au avut cererea redusă de valută străină pe piața internă, ca urmare a sancțiunilor, dar și politica monetară strictă a Băncii Centrale a Rusiei, care a menținut dobânzile la niveluri foarte ridicate, stimulând economisirea în ruble.

Totodată, banca centrală și Ministerul Finanțelor au intervenit pe piață prin vânzări de valută și aur din Fondul Național de Bunăstare, pentru a compensa diminuarea veniturilor din energie. Chiar dacă în primele 11 luni ale anului veniturile din petrol și gaze au scăzut cu peste 20%, rubla se numără printre cele mai performante active globale în 2025.

Pe de altă parte, o rublă puternică pune presiune pe exportatori și asupra bugetului de stat, iar economiștii avertizează că această situație ar putea frâna creșterea economică. Banca Centrală a Rusiei estimează pentru acest an un avans al economiei de doar 0,5–1%, față de peste 4% înregistrat în 2024.