Italia, plan de salvare. Ce se scoate la vânzare pentru a ține sub control datoria publică

Italia este în criză: Povara datoriei ar putea crește

Raportul datoriei Italiei/PIB ar urma să scadă la 139,6% în 2026, de la 140,2% în acest an. Noile ţinte iau în considerare veniturile din vânzarea activelor. Care va fi aşteptată în următorii trei ani, a spus DEF. Şi mai spune că fără planurile de vânzare, povara datoriei probabil ar creste.

Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus în document că vânzările de pachete de acţiuni vor implica companii care fac obiectul angajamentelor de privatizare deja convenite cu Comisia Europeană.

„Aceasta este o referire la banca Monte dei Paschi di Siena (MPS). Care a fost salvată în 2017 la un cost de 5,4 miliarde de euro pentru contribuabili. Se aşteaptă ca Trezoreria să angajeze consilieri pentru procesul de reprivatizare al băncii. Au spus bancherii, deşi Giorgetti a minimizat perspectiva unei acţiuni rapide. Spunând că guvernul nu are nevoie urgentă de numerar”, scrie Reuters.

Italia mai vinde şi acţiuni de la companii

De asemenea, Italia va vinde acţiuni la companii la care participaţia Trezoreriei „o depăşeşte pe cea necesară pentru a menţine o coerenţă şi unitatea corespunzătoare a direcţiei strategice”, a adăugat Giorgetti, fără a oferi alte detalii.

Cu toate acestea, guvernele Italiei au un istoric de ţinte de privatizare nerespectate. Acestea datând dinainte de pandemia de COVID-19. Moment care a declanşat o lungă perioadă de politică fiscală expansionistă, care nu s-a încheiat încă.

În 2018, prim-ministrul de atunci Giuseppe Conte s-a angajat să strângă aproximativ 18 miliarde de euro din vânzările de active, până la sfârşitul anului următor, pentru a ajuta la scăderea datoriilor şi a linişti investitorii, dar planul nu a dat rezultate, scrie Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Deputatul Ion Chicu afirmă că intenția Republica Moldova de a încheia un acord cu Fondul Monetar Internațional fără componentă de finanțare poate avea efecte pozitive pentru economia țării, însă reflectă și lipsa spațiului fiscal pentru contractarea unor noi împrumuturi.

Potrivit parlamentarului, prezența FMI în procesele economice ale Moldovei a avut de-a lungul timpului un rol important în menținerea disciplinei bugetare și în limitarea deciziilor populiste ale unor guverne.

„Eu privesc pozitiv acest lucru. Tot timpul am spus că noi trebuie să avem un acord cu FMI, cu componentă financiară sau fără componentă financiară. De multe ori, prezența FMI a mai temperat elanul unor politicieni care au încercat, prin populism, să cheltuie bani publici și să ignore deficitul bugetar, cam cum se întâmplă acum”, a declarat Ion Chicu.

Totodată, fostul premier susține că lipsa componentei financiare în viitorul acord nu este determinată de o situație favorabilă a finanțelor publice, ci de limitele existente privind îndatorarea statului.

„Această renunțare, să spunem benevolă, la componenta financiară este cauzată de lipsa spațiului fiscal. Nu mai putem împrumuta mai mult decât este prevăzut în acordul de finanțare existent cu FMI, de aproximativ 1,39 miliarde de dolari”, a explicat deputatul.

Potrivit acestuia, până în 2027, Republica Moldova nu ar putea contracta împrumuturi suplimentare peste limitele stabilite, deoarece deficitul bugetar ar depăși nivelurile permise.

Chicu a menționat că, în aceste condiții, un acord fără finanțare ar putea oferi în continuare suport tehnic și consultativ din partea FMI și ar include o serie de condiționalități privind reformele economice și fiscale.

„Acest acord fără bani este important și pentru că presupune anumite condiționalități, care sunt convins că vor fi benefice pentru țară, dacă vor fi respectate”, a mai declarat Ion Chicu.

Republica Moldova a solicitat Fondului Monetar Internațional (FMI) lansarea unei noi programe de cooperare, însă fără componentă financiară. Despre acest lucru a anunțat miercuri șefa reprezentanței permanente a FMI la Chișinău, Svetlana Cerović.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.