Italia, plan de salvare. Ce se scoate la vânzare pentru a ține sub control datoria publică

Italia este în pragul dezastrului economic. Giorgia Meloni îşi propune să strângă cel puțin 1% din produsul intern brut sau aproximativ 21 de miliarde de euro pentru ţine sub control datoria publică.

Italia este în pragul dezastrului economic. Giorgia Meloni pune la vânzare active între 2024 și 2026, a anunțat Trezoreria în raportul său economic și financiar.

Planul face parte din eforturile prim-ministrului Giorgia Meloni de a ține sub control a doua cea mai mare datorie din zona euro ca proporție din PIB. În timp ce investitorii urmăresc îndeaproape finanțele publice care scârțâite ale Romei.

Italia este în criză: Povara datoriei ar putea crește

Raportul datoriei Italiei/PIB ar urma să scadă la 139,6% în 2026, de la 140,2% în acest an. Noile ţinte iau în considerare veniturile din vânzarea activelor. Care va fi aşteptată în următorii trei ani, a spus DEF. Şi mai spune că fără planurile de vânzare, povara datoriei probabil ar creste.

Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus în document că vânzările de pachete de acţiuni vor implica companii care fac obiectul angajamentelor de privatizare deja convenite cu Comisia Europeană.

„Aceasta este o referire la banca Monte dei Paschi di Siena (MPS). Care a fost salvată în 2017 la un cost de 5,4 miliarde de euro pentru contribuabili. Se aşteaptă ca Trezoreria să angajeze consilieri pentru procesul de reprivatizare al băncii. Au spus bancherii, deşi Giorgetti a minimizat perspectiva unei acţiuni rapide. Spunând că guvernul nu are nevoie urgentă de numerar”, scrie Reuters.

Italia mai vinde şi acţiuni de la companii

De asemenea, Italia va vinde acţiuni la companii la care participaţia Trezoreriei „o depăşeşte pe cea necesară pentru a menţine o coerenţă şi unitatea corespunzătoare a direcţiei strategice”, a adăugat Giorgetti, fără a oferi alte detalii.

Cu toate acestea, guvernele Italiei au un istoric de ţinte de privatizare nerespectate. Acestea datând dinainte de pandemia de COVID-19. Moment care a declanşat o lungă perioadă de politică fiscală expansionistă, care nu s-a încheiat încă.

În 2018, prim-ministrul de atunci Giuseppe Conte s-a angajat să strângă aproximativ 18 miliarde de euro din vânzările de active, până la sfârşitul anului următor, pentru a ajuta la scăderea datoriilor şi a linişti investitorii, dar planul nu a dat rezultate, scrie Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #PIB #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.