Jaf fiscal în agricultură! TVA-ul și accizele nerestituite de stat împing fermierii spre faliment

06 Mart. 2025, 12:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Mart. 2025, 12:33 // Actual //  Ursu Victor

Agricultura Republicii Moldova traversează unul dintre cele mai dificile momente, fiind afectată de scumpirea inputurilor agricole, prețurile mici la recoltă și seceta pedologică, care a devenit un fenomen constant. Potrivit analizei realizate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agroceriale, costurile fermierilor au crescut semnificativ, în timp ce sprijinul statului rămâne insuficient.

În ultimii trei ani, prețul îngrășămintelor și pesticidelor a crescut cu aproximativ 30%, iar în 2024, producția agricolă a scăzut cu 14,6% față de 2023. Fermierii sunt forțați să suporte costuri mari de producție, fără a avea garanția unor prețuri avantajoase pentru recoltă, ceea ce duce la acumularea datoriilor și la o dependență tot mai mare de împrumuturile bancare.

Sistemul TVA blochează lichiditățile fermierilor

Unul dintre cele mai mari obstacole financiare ale fermierilor este mecanismul TVA, care creează un dezechilibru fiscal major. Agricultorii achiziționează inputuri la o cotă TVA de 20%, dar își vând producția la o cotă redusă de 8%, acumulând astfel solduri mari de TVA în conturile lor, fără posibilitatea de a le recupera. În 2024, suma totală a TVA-ului blocat în conturile agricultorilor a ajuns la 4 miliarde de lei, sumă aproape egală cu totalul creditelor contractate de sectorul agricol.

În Uniunea Europeană, legislația permite rambursarea TVA-ului acumulat, oferind fermierilor un mecanism clar de susținere financiară. Țări precum România, Franța, Germania și Spania aplică sisteme de rambursare lunară sau trimestrială, ceea ce le asigură agricultorilor lichidități pentru investiții și reduce dependența de împrumuturi bancare. În schimb, în Republica Moldova, statul nu prevede un mecanism de restituire a TVA, iar fermierii sunt obligați să blocheze resurse financiare esențiale pentru dezvoltare.

Îndatorarea masivă a agricultorilor – o bombă cu ceas

Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, valoarea creditelor contractate de agricultori a crescut alarmant, de la 3 miliarde de lei în 2020 la 5 miliarde de lei în 2025. Lipsa lichidităților obligă fermierii să se împrumute masiv, iar dobânzile ridicate cresc și mai mult presiunea financiară asupra sectorului. Dacă TVA-ul acumulat în conturi ar fi fost disponibilizat, agricultorii nu ar fi fost nevoiți să contracteze credite, reducând astfel riscurile de îndatorare excesivă și instabilitate financiară.

Acciza la motorină, un alt obstacol pentru agricultori

Un alt factor care împovărează fermierii este acciza aplicată la motorina utilizată în agricultură. În multe țări europene, fermierii beneficiază de subvenționarea accizei, ceea ce reduce costurile de producție. Spre exemplu, în România, fermierii primesc o subvenție de 2,07 RON/litru de motorină, ceea ce le permite să își mențină competitivitatea. În Republica Moldova, însă, fermierii trebuie să plătească integral acciza, chiar dacă motorina este folosită exclusiv pentru lucrări agricole.

Datele bugetare pentru 2025 arată că 18% din veniturile statului provin din accize, iar impactul financiar al rambursării accizei la motorină ar fi de aproximativ 278 – 371 milioane lei, adică doar 0,4 – 0,5% din veniturile totale ale bugetului. În schimb, dacă aceste sume ar fi redirecționate către fermieri, producția agricolă ar putea crește cu cel puțin 10%, generând venituri suplimentare de 4 – 5 miliarde de lei pentru economia națională.

Moldova trebuie să adopte un sistem fiscal echitabil pentru agricultură

Republica Moldova a aplicat în trecut un mecanism de rambursare a TVA între 2009-2014, demonstrând beneficii clare pentru fermieri. Revenirea la un sistem similar nu trebuie privită ca o pierdere pentru buget, ci ca o investiție strategică în dezvoltarea agriculturii. Pe termen scurt, bugetul ar putea înregistra o scădere temporară a veniturilor, dar acest impact va fi compensat de creșterea conformării fiscale și a veniturilor generate de investițiile fermierilor.

Totodată, Moldova trebuie să implementeze un program de subvenționare a accizei la motorină, după modelul țărilor europene. Disponibilizarea acestor resurse ar permite fermierilor să investească în tehnologii moderne, să sporească productivitatea și să reducă dependența de creditele bancare, ceea ce ar asigura stabilitatea financiară a sectorului agricol pe termen lung.

Fără o reformă fiscală profundă, fermierii moldoveni vor continua să lupte în condiții inechitabile față de competitorii din regiune, iar sectorul agricol riscă o criză de proporții. Dacă statul nu va interveni rapid, agricultura Republicii Moldova va rămâne blocată între datorii, taxe injuste și o lipsă cronică de investiții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 09:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2026, 09:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!