Jaf fiscal în agricultură! TVA-ul și accizele nerestituite de stat împing fermierii spre faliment

06 Mart. 2025, 12:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Mart. 2025, 12:33 // Actual //  Ursu Victor

Agricultura Republicii Moldova traversează unul dintre cele mai dificile momente, fiind afectată de scumpirea inputurilor agricole, prețurile mici la recoltă și seceta pedologică, care a devenit un fenomen constant. Potrivit analizei realizate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agroceriale, costurile fermierilor au crescut semnificativ, în timp ce sprijinul statului rămâne insuficient.

În ultimii trei ani, prețul îngrășămintelor și pesticidelor a crescut cu aproximativ 30%, iar în 2024, producția agricolă a scăzut cu 14,6% față de 2023. Fermierii sunt forțați să suporte costuri mari de producție, fără a avea garanția unor prețuri avantajoase pentru recoltă, ceea ce duce la acumularea datoriilor și la o dependență tot mai mare de împrumuturile bancare.

Sistemul TVA blochează lichiditățile fermierilor

Unul dintre cele mai mari obstacole financiare ale fermierilor este mecanismul TVA, care creează un dezechilibru fiscal major. Agricultorii achiziționează inputuri la o cotă TVA de 20%, dar își vând producția la o cotă redusă de 8%, acumulând astfel solduri mari de TVA în conturile lor, fără posibilitatea de a le recupera. În 2024, suma totală a TVA-ului blocat în conturile agricultorilor a ajuns la 4 miliarde de lei, sumă aproape egală cu totalul creditelor contractate de sectorul agricol.

În Uniunea Europeană, legislația permite rambursarea TVA-ului acumulat, oferind fermierilor un mecanism clar de susținere financiară. Țări precum România, Franța, Germania și Spania aplică sisteme de rambursare lunară sau trimestrială, ceea ce le asigură agricultorilor lichidități pentru investiții și reduce dependența de împrumuturi bancare. În schimb, în Republica Moldova, statul nu prevede un mecanism de restituire a TVA, iar fermierii sunt obligați să blocheze resurse financiare esențiale pentru dezvoltare.

Îndatorarea masivă a agricultorilor – o bombă cu ceas

Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, valoarea creditelor contractate de agricultori a crescut alarmant, de la 3 miliarde de lei în 2020 la 5 miliarde de lei în 2025. Lipsa lichidităților obligă fermierii să se împrumute masiv, iar dobânzile ridicate cresc și mai mult presiunea financiară asupra sectorului. Dacă TVA-ul acumulat în conturi ar fi fost disponibilizat, agricultorii nu ar fi fost nevoiți să contracteze credite, reducând astfel riscurile de îndatorare excesivă și instabilitate financiară.

Acciza la motorină, un alt obstacol pentru agricultori

Un alt factor care împovărează fermierii este acciza aplicată la motorina utilizată în agricultură. În multe țări europene, fermierii beneficiază de subvenționarea accizei, ceea ce reduce costurile de producție. Spre exemplu, în România, fermierii primesc o subvenție de 2,07 RON/litru de motorină, ceea ce le permite să își mențină competitivitatea. În Republica Moldova, însă, fermierii trebuie să plătească integral acciza, chiar dacă motorina este folosită exclusiv pentru lucrări agricole.

Datele bugetare pentru 2025 arată că 18% din veniturile statului provin din accize, iar impactul financiar al rambursării accizei la motorină ar fi de aproximativ 278 – 371 milioane lei, adică doar 0,4 – 0,5% din veniturile totale ale bugetului. În schimb, dacă aceste sume ar fi redirecționate către fermieri, producția agricolă ar putea crește cu cel puțin 10%, generând venituri suplimentare de 4 – 5 miliarde de lei pentru economia națională.

Moldova trebuie să adopte un sistem fiscal echitabil pentru agricultură

Republica Moldova a aplicat în trecut un mecanism de rambursare a TVA între 2009-2014, demonstrând beneficii clare pentru fermieri. Revenirea la un sistem similar nu trebuie privită ca o pierdere pentru buget, ci ca o investiție strategică în dezvoltarea agriculturii. Pe termen scurt, bugetul ar putea înregistra o scădere temporară a veniturilor, dar acest impact va fi compensat de creșterea conformării fiscale și a veniturilor generate de investițiile fermierilor.

Totodată, Moldova trebuie să implementeze un program de subvenționare a accizei la motorină, după modelul țărilor europene. Disponibilizarea acestor resurse ar permite fermierilor să investească în tehnologii moderne, să sporească productivitatea și să reducă dependența de creditele bancare, ceea ce ar asigura stabilitatea financiară a sectorului agricol pe termen lung.

Fără o reformă fiscală profundă, fermierii moldoveni vor continua să lupte în condiții inechitabile față de competitorii din regiune, iar sectorul agricol riscă o criză de proporții. Dacă statul nu va interveni rapid, agricultura Republicii Moldova va rămâne blocată între datorii, taxe injuste și o lipsă cronică de investiții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Feb. 2026, 16:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Feb. 2026, 16:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!