Jaf fiscal în agricultură! TVA-ul și accizele nerestituite de stat împing fermierii spre faliment

Agricultura Republicii Moldova traversează unul dintre cele mai dificile momente, fiind afectată de scumpirea inputurilor agricole, prețurile mici la recoltă și seceta pedologică, care a devenit un fenomen constant. Potrivit analizei realizate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agroceriale, costurile fermierilor au crescut semnificativ, în timp ce sprijinul statului rămâne insuficient.

În ultimii trei ani, prețul îngrășămintelor și pesticidelor a crescut cu aproximativ 30%, iar în 2024, producția agricolă a scăzut cu 14,6% față de 2023. Fermierii sunt forțați să suporte costuri mari de producție, fără a avea garanția unor prețuri avantajoase pentru recoltă, ceea ce duce la acumularea datoriilor și la o dependență tot mai mare de împrumuturile bancare.

Sistemul TVA blochează lichiditățile fermierilor

Unul dintre cele mai mari obstacole financiare ale fermierilor este mecanismul TVA, care creează un dezechilibru fiscal major. Agricultorii achiziționează inputuri la o cotă TVA de 20%, dar își vând producția la o cotă redusă de 8%, acumulând astfel solduri mari de TVA în conturile lor, fără posibilitatea de a le recupera. În 2024, suma totală a TVA-ului blocat în conturile agricultorilor a ajuns la 4 miliarde de lei, sumă aproape egală cu totalul creditelor contractate de sectorul agricol.

În Uniunea Europeană, legislația permite rambursarea TVA-ului acumulat, oferind fermierilor un mecanism clar de susținere financiară. Țări precum România, Franța, Germania și Spania aplică sisteme de rambursare lunară sau trimestrială, ceea ce le asigură agricultorilor lichidități pentru investiții și reduce dependența de împrumuturi bancare. În schimb, în Republica Moldova, statul nu prevede un mecanism de restituire a TVA, iar fermierii sunt obligați să blocheze resurse financiare esențiale pentru dezvoltare.

Îndatorarea masivă a agricultorilor – o bombă cu ceas

Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, valoarea creditelor contractate de agricultori a crescut alarmant, de la 3 miliarde de lei în 2020 la 5 miliarde de lei în 2025. Lipsa lichidităților obligă fermierii să se împrumute masiv, iar dobânzile ridicate cresc și mai mult presiunea financiară asupra sectorului. Dacă TVA-ul acumulat în conturi ar fi fost disponibilizat, agricultorii nu ar fi fost nevoiți să contracteze credite, reducând astfel riscurile de îndatorare excesivă și instabilitate financiară.

Acciza la motorină, un alt obstacol pentru agricultori

Un alt factor care împovărează fermierii este acciza aplicată la motorina utilizată în agricultură. În multe țări europene, fermierii beneficiază de subvenționarea accizei, ceea ce reduce costurile de producție. Spre exemplu, în România, fermierii primesc o subvenție de 2,07 RON/litru de motorină, ceea ce le permite să își mențină competitivitatea. În Republica Moldova, însă, fermierii trebuie să plătească integral acciza, chiar dacă motorina este folosită exclusiv pentru lucrări agricole.

Datele bugetare pentru 2025 arată că 18% din veniturile statului provin din accize, iar impactul financiar al rambursării accizei la motorină ar fi de aproximativ 278 – 371 milioane lei, adică doar 0,4 – 0,5% din veniturile totale ale bugetului. În schimb, dacă aceste sume ar fi redirecționate către fermieri, producția agricolă ar putea crește cu cel puțin 10%, generând venituri suplimentare de 4 – 5 miliarde de lei pentru economia națională.

Moldova trebuie să adopte un sistem fiscal echitabil pentru agricultură

Republica Moldova a aplicat în trecut un mecanism de rambursare a TVA între 2009-2014, demonstrând beneficii clare pentru fermieri. Revenirea la un sistem similar nu trebuie privită ca o pierdere pentru buget, ci ca o investiție strategică în dezvoltarea agriculturii. Pe termen scurt, bugetul ar putea înregistra o scădere temporară a veniturilor, dar acest impact va fi compensat de creșterea conformării fiscale și a veniturilor generate de investițiile fermierilor.

Totodată, Moldova trebuie să implementeze un program de subvenționare a accizei la motorină, după modelul țărilor europene. Disponibilizarea acestor resurse ar permite fermierilor să investească în tehnologii moderne, să sporească productivitatea și să reducă dependența de creditele bancare, ceea ce ar asigura stabilitatea financiară a sectorului agricol pe termen lung.

Fără o reformă fiscală profundă, fermierii moldoveni vor continua să lupte în condiții inechitabile față de competitorii din regiune, iar sectorul agricol riscă o criză de proporții. Dacă statul nu va interveni rapid, agricultura Republicii Moldova va rămâne blocată între datorii, taxe injuste și o lipsă cronică de investiții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accize #TVA #fermieri #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).